Cercetarea românească trebuie să-şi găsească finanţări în mediul privat

1 ianuarie 2007 reprezintă şi data aderării cercetării româneşti la Uniunea Europeană. Părerile cu privire la viitor sunt împărţite. Dacă patronatele şi reprezentanţii guvernului

1 ianuarie 2007 reprezintă şi data aderării cercetării româneşti la Uniunea Europeană. Părerile cu privire la viitor sunt împărţite. Dacă patronatele şi reprezentanţii guvernului consideră că integrarea acestui domeniu a avut deja loc, sindicatele susţin că data de 1 ianuarie 2007 prinde cercetarea românească într-un moment total nefavorabil.
Aderăm la o uniune de state care îşi propune construirea unor economii bazate pe cunoaştere. În fapt, dincolo de cuvintele mari ale strategiei de la Lisabona, România intră abrupt în competiţia marilor poli de putere economică ai lumii.
Radu Minea, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare-Proiectare din România (FSLCPR), crede că cercetarea în ansamblu merge mai prost decât în urmă cu câţiva ani. El consideră că dispariţia cercetării ca şi domeniu de sine stătător din legea bugetului aduce grave deservicii întregii branşe. Mai mult, Minea acuză modul în care s-au făcut privatizările institutelor de cercetare, de multe ori urmărindu-se exclusiv terenurile bine poziţionate ale acestora.
Cofinanţare pentru 50% din valoarea proiectelor
Pe de altă parte, reprezentanţii statului şi ai patronatelor au o viziune mai optimistă. Anton Anton, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), spune că integrarea nu va aduce cu sine niciun şoc. "Cercetarea este integrată de multă vreme. Este greşită ideea că cercetarea primeşte bani. În prezent, cercetătorii intră în competiţie directă şi obţin fonduri de la buget numai pe bază de proiecte". Mai mult, Anton spune că din 2007 cercetătorii nu vor mai fi nevoiţi să alerge după investitori, iar proiectele din domeniu vor putea fi cofinanţate cu până la 50% din valoarea proiectului. Oficialul atrage însă atenţia că România nu-şi mai poate permite să sponsorizeze cercetarea europeană. "S-a ajuns la o astfel de stare de lucruri mai ales din cauza faptului că producem brevete individuale de invenţii pe bandă rulantă, însă suntem absenţi acolo unde se fac topurile cercetării instituţionalizate, realizate pe bani publici", consideră preşedintele ANCS.
Optimist este şi Ion Stănciulescu, preşedintele Patronatului Român din Cercetare şi Proiectare (PRCP). "Se dezvoltă cercetarea de firmă, în special în companiile multinaţionale cu activitate în România", afirmă Stănciulescu. Un alt aspect îmbucurător semnalat de preşedintele PRCP este şi faptul că s-au coagulat parteneriate puternice între universităţi, unităţi de cercetare şi agenţi economici. El previzionează totodată că, până în anul 2010, investiţia publică în activitatea de cercetare şi dezvoltare va atinge 1% din PIB. (Ionuţ Morariu)