Cele mai profitabile culturi de plante medicinale

Printre cele mai profitabile culturi de plante medicinale se numără şi măceşele

Cele mai profitabile culturi de plante medicinale din România s-au dovedit a fi în ultimii ani cele de lavandă, de cătină, goji, aronia şi de măceşe. Plantele medicinale au început să fie foarte căutate şi pe piaţa românească, însă ele se bucură de un adevărat succes pe pieţele europene datorită cererii mari din partea jucătorilor din industria farmaceutică. „Adevărul“ vă prezintă care sunt cele mai profitabile culturi de plante medicinale.

Plantele medicinale pot fi o sursă de venit chiar şi pentru o familie care nu dispune de resurse financiare foarte mari, dar nici de terenuri de suprafeţe mari. Exploataţia agricolă este profitabilă chiar şi pe suprafeţe mici de teren, iar succesul afacerii depinde de metodele de uscare a ierburilor tămăduitoare, precum şi gândirea unui sistem eficient de valorificare a producţiei.

1. Cele mai profitabile culturi de plante medicinale - Goji 

Fructele Goji, numite şi „elixirul tinereţii“ în spaţiul asiatic, fac parte din produsele alimentare care până nu de mult nu erau prea cunoscute în România, cu toate că reprezintă surse importante de nutriţie şi de remedii care pot tratat hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, cancerul de prostată, colesterolul din sânge sau problemele de vedere. Acum, însă, culturile de goji au început să câştige teren şi în România. Plantaţia de fructe goji reprezintă una dintre afacerile profitabile pe care le puteţi demara, dar necesită răbdare în primii ani, când atenţia trebuie îndreptată spre dezvoltarea arbuştilor, nu neapărat pe profitul în sine. Adrian Nicolae a pariat în 2012 pe o plantaţie de două hectare de goji în comuna Augustin, din judeţul Braşov. Un arbust de goji produce în jur de 3-4 kilograme de fructe pe an, spune el. Iar kilogramul este minim 10 euro, dar ajunge şi la 20 de euro pe aceeaşi cantitate, dacă plantaţia este certificată bio.

2. Cele mai profitabile culturi de plante medicinale - Cătină 

Supranumită „ginsengul românesc“ datorită conţinutului bogat de vitamine, carotenoizi, flavonoizi şi acizi graşi esenţiali, cătina este la mare căutare atât în ţară, cât şi peste graniţe. Fructele de cătină sunt utilizate în industria farmaceutică, în cea alimentară şi în cosmetică, astfel că cererea pentru această plantă este foarte mare. Pentru un hectar sunt necesare 1.500-2.000 de plante de cătină, care pot fi cumpărate din ţară sau din străinătate cu preţuri cuprinse între un euro şi trei euro pe bucată. De asemenea, costurile pentru lucrările agricole se ridică la 400-500 de euro pe hectar. Atenţie, însă, cătina intră pe rod după cel puţin trei ani de la plantare. Dacă fructele de cătină nu sunt vândute imediat după recoltare, fermierul va avea nevoie de o investiţie suplimentare pentru instalaţie de îngheţare/depozitare. Cătina uscată se vinde cu 12-17 euro/kilogram, iar cea congelată – cu 2,5-3 euro/kilogram. Mai mult, sticla de 0,5 litri de suc de cătină se vinde cu 30 de lei (6,5 euro), iar un litru de ulei de cătină chiar şi cu 250 de euro. Producţia medie de cătină este de 8-12 tone la hectar, astfel că investiţia poate fi recuperată în trei-patru ani.   

3. Cele mai profitabile culturi de plante medicinale - Aronia 

O altă plantă care începe să fie la mare căutare şi în România datorită nivelului ridicat de antioxidanţi este aronia. Pentru un hectar sunt necesare aproximativ 1.250 de plante de aronia, care pot fi achiziţionate de la firme din Europa, iar investiţia la hectar se va ridica la aproape 7.000 de euro. Terenul se pregăteşte ca pentru orice altă cultură de la noi, însă necesită mult soare, iar aronia se poate planta atâr toamna, cât şi primăvara. La un hectar de aronia se obţin în jur de 10 tone de fructe, iar un kilogram se vinde cu aproximativ 1,5 euro. Investiţia se recuperează după cel puţin  doi ani după ce plantele intră pe rod. 

4. Cele mai profitabile culturi de plante medicinale - Lavanda 

Plantă de origine mediteraneană folosită în industria farmaceutică şi în cosmetică, lavanda a început să coloreze şi plaiurile mioritice. Unii antreprenori locali au mizat pe afacerea cu lavandă şi nu au dat greş. „Adevărul“ a scris în luna septembrie a anului trecut despre afacerea cu lavandă pe care a demarat-o vasluianul Ionel Malacu. El a reuşit să-şi amortizeze investiţia chiar după primul an de recoltă. Malacu a plantat pe un hectar de teren dintr-un sat vasluian 15.000 de butaşi de lavandă, pe care a plătit 22.500 de lei (5.000 de euro, 0,3 euro/bucată). Şi a mai investit încă 1.500 de euro pentru pregătirea terenului şi pentru o motosapă. Vasluianul a avut încă din primul an o producţie totală de 300 de kilograme de floare de lavandă, dar spune că producţia minimă pe hectar va ajunge peste câţiva ani la cinci tone. Plantele proaspete de lavandă se vând cu 5-8 lei/kilogram, iar cele uscate cu 12-17 lei/kilogram. Un litru de ulei de lavanda ajunge să coste şi 250 de euro.  

5. Cele mai profitabile culturi de plante medicinale – Măceşele

Adevărate depozite de vitamina C, dar şi alte substanţe bioactive antioxidante şi energizante, măceşele potenţează activitatea sistemului imunitar, asigurând un scut infailibil contra bolilor. Ei bine, tocmai din acest motiv, banalele măceşe sunt la mare căutare, iar cei care au mizat pe cultivarea acestora au bifat profit. De exemplu, măceşele din pădurile Buzăului au mare căutare în industria farmaceutică din ţară, dar mai ales din Germania. Fructele de pădure sunt colectate prin forţe proprii de Direcţia Silvică sau achiziţionate de la persoane fizice. Au început să sosească la depozit unde, mai întâi sunt sortate şi refrigerate, iar apoi ambalate în saci şi congelate. Culegerea fructelor de pădure nu este o muncă uşoară, ci una foarte migăloasă. După ce fructele sunt culese, sunt atent sortate pentru a fi înlăturate cele strivite, necoapte sau stricate, apoi sunt puse în lădiţe sau în saci şi ţinute la temperaturi de până la -20 de grade Celsius pentru a se păstra în condiţii bune. „Preţul de achiziţie este de 2 lei pe kilogram la fructele de măceş. Ele se achiziţionează la nivel de cantoane silvice, prin pădurarii pe care îi avem titulari pe cantoane“, declara în toamna anului trecut, pentru Adevărul, Iulia Ştiau, purtător de cuvânt Direcţia Silvică.. Uleiurile extrase din fructele de cătină sunt folosite în industia medicamentelor şi în cea a cosmeticelor, iar din fructe se obţin diverse preparate alimentare cu un bogat conţinut de vitamine. Din măceşe se fac dulceţuri, celebrul gem de măceşe, sucuri, ceaiuri şi se extrage vitamina C. Fructele de măceş sunt medicament natural, spun specialiştii.

Cânepa, armurariu şi merişoarele sunt alte plante care se bucură de mare cerere din partea industriei farmaceutice, iar fermierii români care au mizat pe astfel de culturi obţin profituri semnificative. De asemenea, sunt fermieri care au ales culturile de sunătoare, gălbenele sau păducel şi au avut de câştigat. Chiar dacă aceste plante ne duc cu gândul la leacurile bunicii, ele se bucură de o cerere semnificativă din partea industriei farmaceutice din ţară şi de peste hotare. 

Mai puteţi citi: 

[<a href="//storify.com/adinavlad/culturi-de-plante-medicinale" target="_blank">View the story "Culturi de plante medicinale" on Storify</a>]