Ce va însemna listarea Hidroelectrica, cea mai valoroasă companie de stat

0
0

Listarea la bursă a unui pachet de 10-15% din acţiunile Hidroelectrica ar atrage un interes foarte mare din partea investitorilor, spune Constantin Trihenea, directorul general al companiei. Din păcate, greşelile făcute de statul român până acum în sectorul energetic ar putea diminua adevărata valoare de piaţă a producătorului de energie hidro, susţin analiştii.

Considerată cea mai valoroasă companie din portofoliul statului român, Hidroelectrica este, în acelaşi timp, cel mai mare, cel mai ieftin şi cel mai profitabil producător de electricitate din ţară. Ministerul Economiei deţine 80% din companie, Fondul Proprietatea - 20%, iar investitori din toată lumea au poftit ani la rândul să deţină astfel de acţiuni.

Citiţi şi: Guvernul se întoarce la privatizările din energie.

Listarea la bursă a unui pachet minoritar a fost luată serios în calcul în urmă cu trei ani, însă statul a venit cu ideea divizării companiei în doi campioni energetici, unde să fie incluse şi termocentrale, mine de cărbune şi reactoarele nucleare. Acum, când înfiinţarea giganţilor este blocată din cauza proceselor din instanţă, guvernanţii resuscitează această idee, ca plan alternativ.

Motor pentru economia ţării

Directorul general al companiei, Constantin Trihenea, spune că autorităţile sunt încă în plin proces de înfiinţare a celor două noi companii, însă vorbeşte şi despre planul B. „Dacă s-ar pune problema să nu se mai facă aceste două companii, este evident că ar fi de interes listarea la bursă a unui pachet de 10-15% din acţiunile Hidroelectrica. Fondul Proprietatea are deja 20% şi atunci gradul de participare la administrare ar fi avansat", a declarat Trihenea, pentru „Adevărul".

El a arătat că, pe lângă faptul că Hidroelectrica generează 25-27% din producţia naţională de energie, compania este şi un motor pentru economia ţării. „Avem programe de retehnologizare, de refacere şi de întreţinere a digurilor, a amenajărilor hidrotehnice, dăm comenzi pe orizontală, iar majoritatea componentelor sunt produse în ţară, plus impozitele pe care le plătim statului", a mai spus Trihenea.

Totuşi, el susţine că o listare la bursă nu va atrage suficiente fonduri pentru a acoperi necesarul de investiţii al companiei. „Dacă vorbim de proiectul Tarniţa, unde statul va rămâne majoritar, ar trebui să aducem 500 de milioane de euro, apoi adăugăm 100 de milioane de euro la Bicaz, încă 300 de milioane la Islaz, gata miliardul... Este greu de acoperit acest necesar într-un timp scurt, deci vom merge şi pe varianta parteneriatelor public-private", a adăugat oficialul Hidroelectrica.

Citiţi şi Hidrocentrale noi de trei miliarde de euro.

În ceea ce priveşte contractele bilaterale pe termen lung, întrebat dacă acestea vor aduce valoare în plus companiei, Trihenea a arătat: „Cei care susţin altceva să întrebe o bancă, să vedem ce răspuns primesc. Să încerce să ia credite fără contracte pe termen lung".

El se teme însă că piaţa de capital nu va aprecia adevărata valoare a companiei. De aceeaşi părere este şi Iulian Panait, preşedintele firmei de consultanţă KTD Invest, care spune că un punct slab al Hidroelectrica este însuşi faptul că este o companie românească. 

„Orice investitor o va privi prin prisma României. Oricum nu va fi privită mai bine decât titlurile suverane. La aceasta se adaugă faptul că statul este acţionar majoritar şi aţi văzut greşelile făcute de autorităţi în sectorul energetic, precum donaţia la buget din profitul Romgaz. Dacă ar fi fost o companie americană, Hidroelectrica ar fi fost mult mai valoroasă", spune consultantul.

Road show în afara ţării

Potrivit acestuia, după listare, managementul va trebui să fie mult mai atent, mai eficient şi mai transparent, ceea ce va îmbunătăţi rezultatele companiei. „Pe piaţa de capital s-ar putea obţine un preţ mult mai bun decât prin vânzarea unor acţiuni prin negociere directă, iar compania nu va mai avea nevoie de eforturi bugetare precum garantarea creditelor de către stat", susţine Panait.

După ce va lua decizia de listare, Ministerul Economiei va trebui să selecteze un consultant pentru intermedierea procesului. Potrivit lui Iulian Panait, este nevoie de circa şase luni pentru obţinerea tuturor autorizaţiilor. În paralel va trebui realizat un road show de promovare a companiei în ţară şi în străinătate, pentru a atrage interesul potenţialilor investitori.

Care este adevărata valoare a companiei?

Ideea listării Hidroelectrica a fost sugerată şi de oficialii Fondului Proprietatea, care susţin că producătorul de energie ar putea avea o valoare cuprinsă între 6 şi 12 miliarde de euro (1-2 milioane de euro pe MW). În schimb, un studiu KPMG realizat anul trecut situa compania la circa patru miliarde de euro.

Citiţi şi Greg Konieczny, Fondul Proprietatea: Statul îşi bate joc de sectorul energetic.

„Consider că evaluarea analiştilor de la Fondul Proprietatea este realistă, am încredere în bunul lor simţ economic. Dar depinde foarte mult şi de momentul listării", a mai spus Panait. În opinia sa, contractele pe termen lung reprezintă un plus pentru companie, conferind stabilitate în fluxul operaţional. „Pe preţ se poate face oricând hedging, astfel că preţul sub piaţă din aceste contracte nu este un dezavantaj", a completat el.

Ideea este împărtăşită şi de analistul financiar Aurelian Dochia. „Contractele pe termen lung se practică peste tot în lume şi sunt căutate, pentru că oferă o perspectivă clară de venituri. Un analist ştie sigur că acestea conferă predictibilitate. O companie precum Hidroelectrica nu poate trăi doar vânzând energie de pe-o zi pe alta", consideră Dochia.

El susţine că este exagerată discuţia legată de partenerii din aceste contracte, precum marii consumatori Alro şi ArcelorMittal şi aşa-numiţii „băieţi deştepţi". „Sunt puţini consumatori în România care pot asigura astfel de contracte pentru Hidroelectrica. Aceste acorduri pe termen lung sunt absolut necesare şi este o prostie să discutăm că toată energia trebuie să meargă pe piaţa spot", a mai spus Dochia.

Citiţi şi Alro plăteşte mai mult la electricitate.

El susţine că listarea unui pachet de 10-15% din acţiunile companiei este potrivită pentru început. „Trebuie să ţinem cont şi de gradul de absorbţie din partea investitorilor. Dacă lucrurile merg bine, se poate lista mai mult", a arătat el.

„Adevărata valoare a companiei este cea dată de bursă. Niciodată valoarea unui bun nu este cât i se pare cuiva", a continuat Dochia, arătând că, probabil, în urmă cu doi-trei ani s-ar fi putut obţine un preţ mai bun. În opinia sa, estimarea Fondului Proprietatea trebuie corectată cu realităţile din România, unde piaţa reglementată împiedică Hidroelectrica să realizeze un profit maximal.

Cum să atragem investitorii

Totodată, potrivit lui Mihai David, director general al companiei până la 1 ianuarie 2011 şi în prezent membru în Consiliul de Administraţie, Hidroelectrica valorează aproximativ 3,8 miliarde de euro. „Aceasta nu înseamnă că valoarea nu poate creşte peste patru miliarde de euro după listare. Valoarea acţiunilor este dată de lichiditatea lor", susţine David.

El a arătat că, după un an foarte bun, cum a fost 2010, şansele ca Hidroelectrica să obţină un succes pe bursă sunt mult mai mari, iar un pas important înaintea listării ar trebui să fie lansarea unei emisiuni de obligaţiuni la nivel internaţional.

„Acesta ar fi un prim contact cu cercurile de investitori, arăţi povestea companiei şi trezeşti interesul. Apoi ar trebui să urmeze o majorare de capital şi listarea a 10% într-o primă fază, bani care trebuie folosiţi pentru proiecte concrete, care vor întări poziţia pe piaţă a companiei", a mai spus David, enumerând aici proiecte care implică hidrocentrale mari precum Tarniţa şi cea de la Borca (râul Bistriţa) sau amenajarea râului Mureş.

Listările, un pas înainte pentru eficientizarea sectorului energetic

În schimb, Adrian Borotea, director de afaceri corporatiste în cadrul CEZ România, nu crede că listarea la bursă a Hidroelectrica va aduce schimbări majore în companie. „Nu va fi foarte interesant acest pas. Vor fi 1.000 de acţionari fără putere de decizie, iar lucrurile vor continua ca şi până acum", crede el. Borotea spune că, pentru eficientizarea companiei, singura soluţie este elaborarea unei strategii coerente pentru următorii ani, care să fie şi dusă până la capăt. În ceea ce priveşte evaluările făcute companiei, oficialul CEZ crede mai degrabă în valoarea lor medie.

„Contractele pe termen lung ale companiei sunt nocive pentru piaţă, iar din punctul de vedere al listării este un minus faptul că o cantitate importantă de energie este blocată la un preţ cu mult sub cel al pieţei. Acest lucru arată faptul că Hidroelectrica nu este în stare să facă un profit maximal", a completat Borotea.

Chiar şi aşa, reprezentantul CEZ spune că listările la bursă sunt un pas înainte şi o mutare mult mai bună pentru sectorul energetic decât crearea celor două companii-gigant, Electra şi Hidroenergetica.

Hidroelectrica în cifre

Putere instalată: 6.325 de MW în 326 de hidrocentrale

Producţia anuală de energie: 19,7 TWh (2010); 15,5 TWh (2011 - estimare)

Costul mediu de producţie: 95 de lei pe MWh (2010)

Cantitatea de energie hidro livrată în contractele reglementate: 4 TWh (2010); 4,5 TWh (2011)

Preţul de vânzare a energiei în contractele reglementate: 72 de lei/MWh

Cantitatea de energie hidro livrată în contractele bilaterale: 11 TWh/an

Preţul de vânzare a energiei în contractele bilateriale: între 130 şi 141 de lei/MWh (2011)

Venituri: 2,5 miliarde de lei (2009); 3,38 miliarde de lei (2010); 3,08 miliarde de lei (2011 - estimare)

Profit brut: 65 de milioane de lei (2009); 500 de milioane de lei (2010); 112 milioane de lei (2011 - estimare)

Investiţii: 1,4 miliarde de lei (2009); 1,5 miliarde de lei (2010); 1,7 miliarde de lei (2011)

Economie


Ultimele știri
Cele mai citite