CE va declanşa o investigaţie oficială antitrust împotriva Gazprom pentru preţurile mari practicate în Europa Centrală şi de Est

Preţurile impuse de Gazprom sunt legate arificial de cotaţia petrolului, rămânând ridicate chiar dacă cererea de gaze e în scădere puternică

Comisia Europeană (CE) se pregăteşte să declanşeze o investigaţie oficială antitrust împotriva grupului rus Gazprom, care asigură aproximativ un sfert din necesarul de gaze naturale al UE, relatează Bloomberg.

Oficialii europeni ar putea începe până la sfârşitul anului o investigaţie împotriva Gazprom privind acuzaţii de abuz de poziţie dominantă pe piaţă, dacă grupul rus şi Comisia Europeană nu vor începe între timp negocieri care să poată conduce la o înţelegere, au declarat pentru Bloomberg surse apropiate situaţiei.

Gazprom a pus beţe în roate concurenţilor

Situaţia vine după ce în 2011, Comisia Europeană a făcut inspecţii inopinate la sediile Gazprom şi ale partenerilor lor din Europa, ridicând documente. Atunci au fost cercetate sediile grupurilor energetic E.ON şi RWE din Germania, OMV din Austria, dar şi companiile Vemex din Cehia – în care Gazprom deţine 51%- şi Lietuvos Dujos din Lituania, unde grupul rus deţine 37,1%. CE suspecta atunci că grupul rus a impus o serie de practici anticoncurenţiale.

Executivul comunitar acuza atunci Gazprom că a „divizat” pieţele de gaze prin obstrucţionarea fluxului liber de gaze naturale în statele membre din regiune. În al doilea rând, Gazprom ar fi prevenit diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze, iar în al treilea rând grupul rus ar fi impus „preţuri incorecte” asupra clienţilor prin legarea preţurilor la gaze de cotaţiile petrolului.

Preţul gazului, legat artificial de petrol şi nu de cerere

Guvernul Lituaniei a cerut anterior Comisiei Europene să ancheteze Gazprom pentru că a refuzat să reducă preţurile la gaze după ce statul a anunţat că va despărţi operaţiunile de furnizare de cele de transport al gazelor. Recent şi Bulgaria a obţinut o reducere cu 10% a preţului la gaze, în contrapartită cu faptul că gazoductul South Stream trece prin această ţară. Acest lucru demonstrează că Gazprom şi preţul gazelor sunt folosite şi ca instrumente politice şi ca tarifele percepute nu au nimic de a face cu logica economiei de piaţă.

În urma mai multor procese demarate de grupurile energetice occidentale, Gazprom a fost de acord cu reducerea retroactivă a preţurilor pentru gazele naturale. Tensiunile dintre companiile europene vin după ce a scăzut foarte mult cererea de gaze ca urmare a crizei, însă preţurile au rămas la niveluri mari din cauză că sunt legate de cotaţiile petrolului, care se tranzacţionează la valori de peste 100 de dolari barilul. Cotaţiile mari pentru ţiţei sunt, la rândul lor, generate de consumul mare din China şi „tigrii asiatici”, dar şi ca urmare a violenţelor din Libia sau Egipt, care au crescut palpitaţiile investitorilor, din cauza riscurilor asupra producţiei sau a transportului prin Canalul Suez.

Ruşii se dau discriminaţi

Escaladarea disputei economice a Uniunii Europene cu Gazprom, companie controlată de stat, riscă să inflameze relaţiile cu Rusia înainte de summit-ul G20 din luna septembrie de la Sankt Petersburg.

Ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, a avertizat recent că, dacă Uniunea Europeană va adopta sancţiuni împotriva Gazprom pe motive de concurenţă, „va fi dificil pentru companie să opereze pe pieţe unde este discriminată în mod deschis”.

Companiile găsite vinovate de încălcarea legislaţiei UE în domeniul concurenţei pot fi sancţionate cu o amendă în valoare de până la 10% din venitul anual.

După declanşarea anchetei în luna septembrie 2012, Putin a emis un decret care interzice companiilor strategice, precum Gazprom, să comunice informaţii, să vândă active sau să amendeze contracte în derulare fără avizul guvernului.