Ce se ascunde în spatele atacului din presa chineză la adresa lui George Soros

Miliardarul George Soros este numit „corcodil” şi „animal de pradă” în presa chineza de stat                   Foto Guliver/Getty Images

Cunoscutul finanţist George Soros este atacat de presa centrală din China, în care este acuzat că „ a declarat război yuanului”, în condiţiile în care moneda chineză dă semne evidente de slăbiciune în faţa dolarului american.

Totul a pornit de la declaraţiile pe care George Soros le-a făcut săptămâna trecută la Forumul Mondial de la Davos. China va avea „o aterizare dură”, anticipează finanţistul american, ceea ce se pare că a iritat la amximum oficialităţile de la Beijing.

Nu este clar totuşi dacă „a declarat război” yuanului, aşa cum se susţine în organul partidului comunist, pentru că el a spus că pariază pe deprecierea în continuare a monedelor asiatice, fără a nominaliza însă China. El a subliniat în special tensiunile deflaţioniste şi ritmul ameţitor de creştere a datoriei totale a ţării ca factori de risc pentru economia chineză.

Probabil că dată fiind reputaţia lui de speculator pe pieţele financiare, Beijingul a dorit să pună pe seama speculaţiilor financiare tendinţa de scădere a yuanului şi să sublinieze eficienţa intervenţiilor băncii centrale în sprijinul monedei naţionale.

„Soros nu va putea câştiga războiul declanşat împotriva yuanului şi a dolarului Hog Kong – nu poate să încapă nicio îndoială” scrie Cotidianul Poporului, numindu-l totodată pe miliardarul american „crocodil” şi „animal de pradă”. La rândului ei, agenţia Xinhua scrie că Soros a prezis „în mai multe rânduri” declanşarea haosului economic, în scopul de crea panică.

Reacţia nervoasă a Chinei se poate explica prin faptul că Soros nu poate fi pus sub acuzare pentru lansarea unor atacuri speculative care să vizeze destabilizarea pieţelor financiare, aşa cum a procedat cu unii dintre brokerii şi bancherii locali. În schimb, tonul agresiv al articolului denotă sensibilitatea Beijingului când vine vorba de o eventuală devalorizare mai accentuată a yuanului.

Într-adevăr, ideea unei deprecieri mai rapide a yuanului nu este deloc o concluzie pripită, pentru că perioada în care China îşi permitea să nu reacţioneze la deterioarea competitivităţii exporturilor sale din cauza cursului de schimb e de mult apusă. În prezent, Beijingul pare mai dispus ca oricând, nu doar să participe la un război valutar (devalorizarea controlată a monedei pentru impulsionarea exporturilor) ci să-l şi câştige.

Banca centrală a Chinei a cheltuit sute de miliarde de dolari din rezerva sa valutară pentru a menţine cursul yuanului. Eforturile nu par însă a da roade, joi consemnându-se o nouă scădere de 6,4% a Bursei de la Shanghai. Aceasta pune o presiune suplimentară pe dolarul Hong Kong, care este ancorat la paritate fixă de dolarul SUA. Prin ricoşeu este afectat şi yuanul care pare să se prăbuşescă fără eforturile băncii centrale.

Deprecierea yuanului cu 30%, sau chiar cu 50%, de exemplu, ar rezolva o parte dintre problemele grave cu care se confruntă economia chineză, însă ar apărea altele la fel de grave. Cum se întâmplă în cazul unui plin război valutar. Analiştii consideră că o depreciere nu va putea fi amânată la infinit şi că până la urmă oficialii de la Beijing vor fi nevoiţi, ori s-o facă voit sau să fie forţaţi de către „acţiunile speculative”

Scenariul pe care îl văd economiştii este dorinţa Chinei de a instrumenta o depreciere controlată a yuanului (în ciuda faptului că o realizarea acesteia dintr-o dată ar limita scurgerile de capital în afara ţarii). În acest sens, Beijingul pregăteşte terenul pe plan intern şi utilizează mass-media ca să lupte împotriva celor precum „crocodilul” Soros ce se folosesc de tactici imorale pentru a crea panică.