Exclusiv Ce măsuri de austeritate pot fi atacate în instanță și care este procedura

Noile măsuri de austeritate, care au stârnit deopotrivă nemulțumirea sindicatelor și a mediului de afaceri, pot fi atacate în instanță, chiar dacă vorbim de o lege prin care a fost majorat TVA la 21 %, impozitul pe dividende la 16 %, accizele au fost umflate și s-au extins contribuțiile.

Noile măsuri de austeritate ppot fi atacate în instanță. Foto arhivă

Juriștii consultați de „Adevărul” au explicat că „teoretic se poate, cu un minim de strategie juridică, făcută corect și la timp”. 

„La modul general, orice Hotărâre de Guvern sau Ordonanță de Urgență poate fi atacată la Curtea Constituțională, prin procedura specială de neconstituționalitate, dacă există suspiciuni de încălcare a vreunui articol din Constituție, care este legea supremă a țării. Din câte am aflat, măsurile au fost deja atacate la CCR de către AUR”, a declarat pentru „Adevărul” avocatul Tasiana Timofticiuc.

De aceeași părere a fost și avocatul Petre Lăzăroiu, care a precizat însă că „orice măsură poate fi contestată în instanță, dar numai după ce devine aplicabilă”.

„În general, legea spune că în contencios administrativ poți contesta doar actele administrative care te afectează direct. De exemplu, o decizie de impunere de la ANAF sau o hotărâre locală care îți modifică taxele. Dar - și aici e cheia - dacă acea hotărâre locală se bazează pe o astfel de lege, o poți ataca indirect printr-o excepție de neconstituționalitate”, a declarat pentru „Adevărul” Victor Buju, partener la Buju, Stanciu și Asociații, prezentând procedura și care sunt pașii de urmat.  

Cu alte cuvinte, nu poți să ceri judecătorului să anuleze legea - instanțele obișnuite nu au acest drept. În schimb, poți să îi ceri judecătorului să întrebe Curtea Constituțională dacă acel act normativ e sau nu conform cu Constituția. Iar dacă răspunsul e negativ, efectul se răsfrânge în cascadă: actul care te afectează direct poate fi anulat.

Pasul unu: plângerea prealabilă - un gest mic, cu posibile efecte mari

„Plângerea prealabilă este o un act juridic formal prin care spui autorității de ce consideri că măsura luată (de exemplu o decizie de impunere emisă în baza legii de austeritate) este nelegală. Ai, de regulă, 30 de zile de la momentul în care ai luat la cunoștință de actul respectiv. Fără această plângere, judecătorul nu te va asculta – pentru că nu ai bătut mai întâi la ușa autorității”, a adăugat Marius Stanciu.

Pasul doi: procesul în contencios administrative - o posibilă frână juridică

Dacă autoritatea nu răspunde sau răspunde negativ, poți merge mai departe: acțiune în instanță, în contencios administrativ.

Acolo, explică avocatul, ai două mișcări principale: fie ceri anularea actului care te afectează direct (ex: decizia ANAF, o decizie locală), fie ceri sesizarea Curții Constituționale - dacă actul se bazează pe o lege suspectă de neconstituționalitate:

„Excepția de neconstituționalitate nu este un capriciu poetic, ci un instrument practic: se activează concomitent cu acțiunea, iar CCR devine un fel de instanță auxiliară”.

Din perspectiva abordării juridice, strategia este foarte importantă: „excepția de neconstituționalitate nu poate fi singura ta solicitare în instanță. Nu mergi la judecător doar ca să întrebi dacă o lege e constituțională sau nu. Trebuie să arăți că te afectează un act concret derivat din acea lege”, continuă avocatul.

Ce face judecătorul

Acest demers nu prezintă nicio garanție, succesul acestuia depinzând de nenumărate particularități ale cazului supus atenției.

„În scenariul optimist, judecătorul acceptă să trimită întrebarea către Curtea Constituțională, iar procesul tău se poate suspenda. Apoi, dacă legea e declarată neconstituțională, actul administrativ care te-a afectat poate fi anulat, iar tu poți cere repararea prejudiciului. CCR intervine pentru a verifica dacă mecanismul legislativ a respectat limitele constituționale, nu pentru a analiza oportunitatea măsurilor fiscale”, dezvoltă Marius Stanciu.

Mecanismul se aplică tuturor

Acest mecanism ar putea funcționa, indiferent dacă ești o firmă, un freelancer, un ONG sau un contribuabil obișnuit. Important e să te încadrezi în termene și să formulezi strategia corect, spun specialiștii în drept.

„Nu trebuie să fii tu însuți un expert în drept. Dar ai nevoie de cineva care înțelege harta procedurală. Aici, un avocat specializat devine nu doar un traducător juridic, ci un ghid în teritoriu minat”.

Concluzie: Statul nu e intangibil, dar e greu de clintit

Legile date prin asumarea răspunderii se nasc în grabă, se aplică înainte să le citești și se simt în buzunar mai repede decât în Monitorul Oficial. Din perspectivă juridică, teoretic există posibilitatea de a contesta aceste măsuri - dar vorbim despre un proces greoi, imprevizibil și rareori câștigat ușor.

„Concluzia nu e una încurajatoare cu orice preț. E una matură - a contesta nu înseamnă că vei învinge. Dar a nu contesta înseamnă, cu siguranță, că vei suporta efectele fără apărare. Iar contribuabilul informat nu trebuie să fie rebel - e suficient să fie vigilent”, a declarat Stanciu.

Lista măsurilor de austeritate din primul pachet:

• Cota standard de TVA a fost majorată de la 19% la 21%.
• Cota redusă a fost majorată de la 9% la 11% pentru categorii precum: alimente, medicamente, cărți, lemne de foc. Locuințele nu mai sunt aici, deci se vor scumpi și ele.
• Vor crește accizele cu 10% la alcool și carburanți. Cresc și accizele la tutun.
• Românii cu pensii mai mari de 3.000 de lei vor plăti contribuția la sănătate (CASS), pentru sumele care depășesc acest prag, până în 31 decembrie 2027.
• Șomerii, părinții cu indemnizație de creștere a copilului și cei care primesc venit de incluziune vor primi ajutoarele acordate de stat, din care se rețin automat 10%, ca asigurare de sănătate.
• Mamele minore vor beneficia în continuare de bursa de 700 de lei. Inițial, aceasta fusese anulată.
• Coasigurații, adică soțul, soția sau părinții fără venituri proprii, de luna viitoare nu mai sunt exceptați de la plata contribuției la sănătate. Cei care-i au în întreținere vor trebui să completeze o declarație la ANAF, prin care se angajează să plătească 2.340 de lei într-un an pentru fiecare coasigurat.
• Impozitul pe dividende va crește de la 10% a 16% de la 1 ianuarie 2026.
• Cei care obțin câștiguri din jocuri de noroc vor plăti impozite mai mari, în funcție de praguri, de la 4 la 40%.
• Salariile la stat sunt înghețate și anul viitor. La fel și pensiile.
• Vor primi burse de merit doar elevii care au minim nota 9, maxim 15% dintr-o clasă.
• Crește de la 2% la 4% impozitul datorat de bănci, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026 inclusiv. Pentru cele cu o cotă de piață mai mică de 0,2%, impozitul se menține la 2%.