XTB: Deprecierea leului ar fi putut fi mult mai mare, ţinând cont de pandemie şi criza politică

XTB: Deprecierea leului ar fi putut fi mult mai mare, ţinând cont de pandemie şi criza politică

Stabilitatea monedei naţionale nu ar fi fost posibilă fără intervenţia băncii centrale, explică, într-o analiză amplă despre evoluţia principalelor perechi valutare pe final de an, Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe bursele internaţionale.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pe măsură ce ne apropiem de sfârşitul anului, investitorii se întreabă cum vor evolua principalele perechi valutare şi cum se vor poziţiona pentru începutul de an.
 
În ceea ce priveşte moneda naţională, leul a continuat să piardă teren în faţa celor două monede dominante de pe piaţa valutară, euro şi dolarul. Această depreciere nu reprezintă o surpriză având în vedere că în ultima lună, România a fost afectată de cel mai grav val al pandemiei dar şi de o criză politică.
 
Ţinând cont de problemele naţionale cu care ne-am confruntat, deprecierea ar fi putut fi mai ridicată, iar stabilitatea leului nu ar fi fost posibilă fără intervenţia băncii centrale.
 
Inflaţia continuă să fie principala problemă, iar tendinţa de creştere a preţurilor este prognozată să continue şi în primele luni ale anului 2022.
 
În momentul de faţă, inflaţia a atins maximul ultimilor 10 ani. În acest scenariu, BNR ar putea fi obligată să majoreze rata dobânzii, mişcare la care a mai recurs de două ori în ultimele două luni, ridicând dobânda de referinţă de la 1,25% la 1,75%. 
 
Ca şi în cazul altor economii, rata inflaţiei este impulsionată preponderent de creşterea preţurilor la petrol, gaze şi electricitate.
 
Blocajele lanţurilor de aprovizionare, care au condus la creşterea preţurilor la materii prime, alături de creşterea preţurilor de transport au fost factori majori pentru evoluţia inflaţiei.
 
În contextul în care banca centrală admite că inflaţia va fi mai persistentă decât se credea iniţial, este posibil că politica monetară să continue să fie ajustată în viitorul apropiat. Totuşi, perspectivele leului continuă să fie negative, fiind posibil ca moneda să îşi continue deprecierea în raport cu cele două monede, Euro şi dolarul american.
 
În ceea ce priveşte cea mai populară pereche valutară, EUR/USD, putem stabili ecuaţia „Creşterea inflaţiei = creşterea USD”. Această prezumţie a fost confirmată de o serie de evenimente recente.
 
Datele solide privind vânzările de retail din SUA, publicate pe 16 noiembrie, au pus bazele consolidării dolarului american, indicele monedei americane a revenit în zona celor mai ridicate niveluri din ultimul an şi jumătate, reînnoind astfel maximele din 2021. Acest indicator reprezintă volumul comerţului de retail din întreaga industrie şi este utilizat pentru a calcula indicele preţurilor pentru majoritatea mărfurilor.
 
Investitorii au fost mulţumiţi şi de datele privind producţia industrială şi de pe piaţa imobiliară din Statele Unite.
 
Este clar că, în situaţia actuală, piaţa este cel mai interesată de modul în care datele macroeconomice vor afecta ritmul de reducere a stimulentelor monetare (programele de relaxare cantitativă (Quantitative Easing)) şi majorarea ratelor dobânzilor de către băncile centrale.
 
Astfel, datele publicate săptămâna trecută au oferit investitorilor un alt argument în favoarea unei majorări mai rapide de dobândă din partea Rezervei Federale a SUA.
 
Chiar o parte dintre cei mai ”dovish” membrii Fed, precum preşedintele Fed din Chicago, Charles Evans, a fost de acord că „majorarea ratelor de dobândă în 2022 ar putea fi potrivită”. În acest context, aşteptările referitoare la o astfel de decizie sunt ridicate.
 
În ceea ce priveşte poziţia analiştilor, Bank of America consideră că majorarea preţurilor şi a salariilor va împinge banca centrală a SUA să majoreze dobânzile în vara anului 2022 şi poate chiar mai devreme.
 
Cea mai conservatoare prognoză agregată este dată de experţii Reuters. Potrivit acestora, o primă creştere a dobânzii va avea loc în T4 2022, urmată de alte două în T1 şi T2 2023, în urma cărora dobânda este aşteptată să ajungă în intervalul 1,25 - 1,5% până la sfârşitul anului.
 
Spre deosebire de Statele Unite, care beneficiază de o creştere economică puternică, lucrurile nu sunt la fel de bune şi în Zona Euro, care se confruntă cu criza energetică şi războiul economic iminent cu Marea Britanie. Datele preliminare privind PIB-ul din Zona Euro pentru trimestrul al treilea au arătat absenţa unei creşteri.
 
În plus, un nou val pandemic pune presiune asupra guvernelor europene să acţioneze, iar impunerea de noi restricţii nu creează un context favorabil pentru redresarea economică.
 
Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a declarat, că majorarea ratelor de dobândă în 2022 nu corespunde planurilor băncii sale, întrucât înăsprirea condiţiilor de politică monetară nu va fi implementată anul viitor. Potrivit autorităţii de reglementare, înăsprirea politicii monetare într-un astfel de scenariu ar face mai mult rău decât bine. Euro a pierdut teren nu numai faţă de dolar, ci şi faţă de alte valute după declaraţiile şefului BCE.
 
Dacă analizăm ceea ce se întâmplă pe cele două maluri ale Atlanticului, observăm că situaţia nu a ajuns să se materializeze: niciuna dintre bănci nu a anunţat o majorare de dobândă iar scenariul se limitează la manevrele şi declaraţiile şefilor băncilor centrale. Deşi divergenţele între creşterea economică, dar şi între politica monetară a Fed şi a BCE, ar putea trimite cotaţia EURUSD şi mai în jos. În plus, pare să mai existe spaţiu de scădere: cotaţiile au fost la nivelul de 1,0635 în martie 2020 sau 1,0352 în decembrie 2016.
 
 
 
Pe de altă parte, inflaţia din Marea Britanie a atins pragul de 4,2%, cel mai ridicat nivel din 2011, crescând de la 3,1% în septembrie. Saltul a venit pe fondul creşterii preţurilor la energie şi a accentuării problemelor de aprovizionare. Cu toate acestea, indicele de bază al preţurilor de consum (IPC), care exclude preţurile volatile la alimente şi energie, a înregistrat o creştere la 3,4%, de la 2,9% cu o lună mai devreme. Prognozele indică o continuare a creşterii preţurilor de consum în următoarele luni.
 
 
 
Datele publicate au crescut probabilitatea ca Banca Angliei să decidă în favoarea majorării ratei de dobândă în luna decembrie. Acest lucru a contribuit la revenirea perechii GBP/USD de la minimul din 12 noiembrie de 1,3352, la care a scăzut după ce SUA a înregistrat cea mai mare creştere a inflaţiei din ultimii 30 de ani.
 
 
 
În general, statisticile macroeconomice ale Marii Britanii păreau destul de optimiste săptămâna trecută, fapt ce susţinea lira sterlină.
 
 
 
Numărul locurilor de muncă din ţară a crescut cu 160.000 în octombrie. Această cifră este deosebit de importantă pe fondul faptului că programul de stat de subvenţionare a salariilor, care era în vigoare în perioada pandemiei, a fost complet eliminat în septembrie. Mulţi experţi se aşteptau ca angajatorii să înceapă să reducă locurile de muncă după încheierea ajutorului. Totuşi, acest lucru nu s-a întâmplat şi piaţa muncii continuă să se redreseze. Rata şomajului din Marea Britanie a scăzut la 4,3% în T3.
 
Amintiţi-vă că guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, nu a exclus posibilitatea de a creşte ratele dobânzilor mai repede decât era planificat. Indicatorii publicaţi au permis cumpărătorilor să preia iniţiativa şi să trimită perechea către niveluri mai înalte precum 1,35124. Cu toate acestea, entuziasmul nu a fost menţinut pentru o lungă perioadă de timp, lira sterlină a început să piardă teren în faţa monedei americane.
 
În cazul în care va avea loc o majorare de dobândă, în Marea Britanie, în decembrie, ne putem aştepta ca perechea GBP/USD să avanseze. Cu toate acestea, majoritatea analiştilor (75%) se aşteaptă ca perechea să continue să scadă.
 
În timp ce Rezerva Federală a SUA reduce stimulentele monetare iar BCE a îngheţat programul QE la valorile anterioare, guvernul japonez a anunţat vineri, 19 noiembrie, un program fără precedent de stimulare economică ce se ridică la 487 de miliarde de dolari. Guvernul de la Tokyo speră că această măsură va determina o creştere a PIB-ului naţional cu 5,6%. Conform declaraţiilor, Banca Japoniei va urma o politică monetară adecvată, urmărind îndeaproape mişcările pieţei şi impactul pandemiei asupra economiei.
 
În urma anunţului, perechea GBP/USD nu a fost surprinsă, continuând să evolueze lipsită de direcţie în primă fază. Ulterior, dinamica acesteia s-a schimbat iar dolarul american a căpătat mai multă susţinere forţând atingerea unor maxime multianuale deasupra pragului de 115. Lipsa de reacţie iniţială a perechii a venit pe fondul incertitudinii din jurul propunerii Preşedintelui Biden privind următorul şef al Rezervei Federale.
 
Cei doi posibili candidaţi au fost actualul preşedinte, Jerome Powell, şi unul dintre guvernatorii Fed, Lael Brainard. Repropunerea preşedintelui în funcţie a reprezentat o decizie optimistă pentru dolarul american, acesta fiind considerat alegerea mai ”hawkish” dintre cei doi. Astfel aşteptările referitoare la o potenţială înăsprire mai rapidă a politicilor monetare au impulsionat dolarul american, care a reuşit să câştige teren la nivel extins în raport cu majoritatea monedelor importante.
 
Având în vedere politica monetară ultra-relaxată a Băncii Japoniei şi extinderea controlului asupra curbei randamentelor, este foarte probabil ca slăbirea yenului şi aprecierea perechii USD/JPY să continue. Desigur, deciziile Rezervei Federale SUA cu privire la ratele dobânzilor precum şi evoluţia randamentelor titlurilor de stat din SUA vor influenţa dinamica.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările