Ministerul de Finanţe a stabilit procedura pentru restructurarea datoriilor către stat de peste 1 milion lei

Ministerul Finanţelor Publice a anunţat că a elaborat procedura de aplicare a restructurării obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 ale debitorilor care au datorii principale în cuantum mai mari sau egale cu un milion de lei, potrivit unui proiect de act normativ lansat în dezbatere publică.

„Obligaţiile bugetare care pot face obiectul restructurării reprezintă sumele de orice fel care se cuvin bugetului general consolidat constând în obligaţii fiscale, precum şi obligaţii bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii, existente în evidenţa organului fiscal central competent în vederea recuperării”, arată documentul publicat în dezbatere publică de minister.

Nu fac obiect al restructurării următoarele obligaţii bugetare obligaţiile bugetare principale şi accesorii reprezentând ajutor de stat de recuperat şi nici obligaţiile bugetare care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală urmează a fi compensate potrivit art. 167 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în limita sumei de rambursat/de restituit/de plată de la buget.

Nu fac obiect al restructurării nici obligaţiile bugetare stabilite prin acte administrative care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală, sunt suspendate în condiţiile art. 14 sau 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru a beneficia de restructurarea obligaţiilor bugetare, debitorul trebuie să prezinte un plan de restructurare şi un test al creditorului privat prudent, întocmite de un expert independent; să nu se afle în procedura insolvenţei potrivit legii la data emiterii deciziei de aprobare a restructurării obligaţiilor bugetare; să nu fi fost dizolvat, potrivit prevederilor legale în vigoare; să  fie îndeplinite obligaţiile declarative, potrivit vectorului fiscal, la data eliberarii certificatului de atestare fiscală; să îndeplinească testul creditorului privat prudent.

Ministerul Finanţelor a prezentat, în iunie, două moduri în care companiile şi contribuabilii îşi pot diminua datoriile la stat. Primul este de „restructurare a obligaţiilor bugetare restante”, o măsură care se va aplica datoriilor mai mari de 1 milion de lei şi prin care datornicii vor putea şterge până la 50% din suma datorată. Cel de-al doilea vizează ştergerea accesoriilor, precum dobânzi sau penalităţi, şi se va aplica datoriilor mai mici de 1 milion de lei.

În primul scenariu este vorba despre o serie de măsuri de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion lei, bazată pe un plan de restructurare, plată eşalonată şi supraveghere fiscală pe perioada înlesnirii. De această măsură pot beneficia 31 de companii de stat, cu datorii totale de 1,73 miliarde de lei, 28 de companii cu capital mix (stat plus privat), cu datorii de 917 milioane lei, peste 2.600 de companii private, cu datorii de 21,5 miliarde de lei, dar şi 30 de instituţii publice cu datorii de aproape 130 milioane de lei.

Scopul acestei măsuri este revitalizarea şi evitarea deschiderii procedurii de insolvenţă a contribuabililor care au acumulat datorii bugetare în decursul timpului şi nu au avut posibilitatea să le achite, susţin finanţele.

Măsurile de restructurare care pot fi propuse, printr-un plan de restructurare sunt următoarele:

a) plata eşalonată a obligaţiilor bugetare;

b) conversia în acţiuni a obligaţiilor bugetare;

c) stingerea obligaţiilor bugetare prin darea în plată a unor active ale debitorului;

d) anularea unor obligaţii bugetare principale în proporţie de 30%, 40% sau 50%, după caz, din totalul acestora. 

Executarea silită va fi suspendată pe perioada derulării planului de restructurare. 

Statul va avea dreptul să ceară deschiderea procedurii insolvenţei în următoarele cazuri: debitorul nu depune cererea de restructurare a obligaţiilor bugetare în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe, organul fiscal competent respinge cererea de restructurare şi nu emite acordul de principiu pentru acordarea unei eşalonări la plată conform Codului de procedură fiscală sau în situaţia în care planul de restructurare eşuează.