Marele pariu al lui Cîţu: asanarea sporurilor aberante

Marele pariu al lui Cîţu: asanarea sporurilor aberante

Codul Muncii a fost modificat succesiv în ultimii ani, prin diverse Regulamente, care dau dreptul funcţionarilor publici să încaseze sporuri considerabile pentru condiţii nocive de muncă sau vătămătoare ori pentru „uzura permanentă a organismului” care în realitate nu există.

Ştiri pe aceeaşi temă

În plus, funcţionarii beneficiază şi de sporuri pentru „cumul de funcţii” sau bonificaţii pentru activitate neîntreruptă, după cum a precizat pentru „Adevărul” consultantul fiscal Adrian Negrescu.
 
„Sporurile ar trebui să premieze performanţa sau să ofere o compensaţie pentru condiţiile grele de muncă. Din păcate însă, în absenţa unei legislaţii coerente, sporurile au expodat în ultimii ani, sub diverse forme, tot mai aberante.  Există multe cazuri în care acestea au devenit un instrument aflat la îndemâna şefului politic prin care îşi ,,stimulează” angajaţii fideli. Dincolo de sporurile ,,clasice” – sporul de calculator, de condiţii vătămătoare etc -, au apărut, de exemplu, sporuri de cumul de funcţii, bonificaţii pentru activitatea neîntreruptă, sporuri pentru doctorat. Şi ne întrebăm de ce fabricile de diplome prosperă în România”, a declarat specialistul.
 
 „Mai sunt şi alte sporuri, precum îndemnizaţiile de hrană care, în unele cazuri, au ajuns să reprezinte dublul salariului de bază. De ce trebuie să plătim noi, din taxe şi impozite, cheltuielile cu hrana zilnică sau cu utilităţile angajaţilor din mediul bugetar? Este nevoie, în primul rând, de o limitare a cuantumului acestor sporuri şi apoi, în baza unei noi legislaţii, de eliminare a acestora. Angajaţii din mediul public, la fel ca cei din sectorul privat, trebuie plătiţi în funcţie de performanţă în baza unui salariu negociat, indiferent de domeniu. Sporurile trebuie să reprezinte o excepţie, nu o regulă”, a adăugat Negrescu.
 

Spor de antenă de peste 3.000 de lei

 
Spre exemplu, angajaţii din Parlament şi funcţionarii din administraţia publică beneficiază de un spor de calculator de 15% din salariul de bază, în condiţiile în care  calculatorul a devenit un instrument folosit frecvent de populaţie indiferent de vârstă, inclusiv de milioanele de copii care au fost nevoiţi să înveţe online.
 
Motivul invocat de legiuitor la momentul reglementării sporurilor de care beneficiază funcţionarii publici constă în faptul că aceştia sunt afectaţi de undele electromagnetice care se propagă prin clădire, motiv pentru care li s-a acordat şi spor de antenă. Deşi toţi bugetarii din Parlament lucrează în aceleaşi condiţii „vătămătoare”, sporul şefilor ajunge să fie şi de opt ori mai mare faţă de al angajaţilor de rând, pentru că sporul este calculat ca procent din salariu. 

Senatorii au spor de uzură a organismului

 
La Senat, de exemplu, viaţa de angajat la stat este atât de grea încât organismul uman se uzează prematur. Este vorba despre sporul de uzură permanentă a organismului, în cuantum de 15% din salariul de bază, explicat de legiuitor prin „riscul de îmbolnăvire determinat de suprasolicitarea nervoasă generată de întocmirea, avizarea sau aprobarea unor documente cu grad de complexitate ridicat”.
 
Situaţia se repetă în majoritatea instituţiilor publice din România. La finalul anului 2019, Guvernul a dorit să schimbe legea pentru a nu mai exista asemenea discrepanţe între funcţionari. Se propunea astfel, ca pentru aceleaşi condiţii vătămătoare, sporul să fie egal şi nu procent din salariu.
 

Condiţiile periculoase din birou

 
Angajaţii de la instituţia Avocatului Poporului primesc spor pentru că îşi obosesc ochii în faţa computerului, lucrează în praf, dar şi pentru că pe birouri se găsesc diverse bacterii. Aşa se face că pentru condiţii vătămătoare un director primeşte lunar 2.500 de lei în plus pe lângă salariu. 
 
Fiecare judecător al Curţii Constituţionale primeşte lunar două sporuri, practic, pentru acelaşi lucru. Mai exact pentru faptul că sunt stresaţi. Primul se numeşte spor de risc şi suprasolicitare neuropsihică şi este de 5.660 de lei, brut. Al doilea, în valoare de 4.390 de lei, se numeşte spor pentru muncă în condiţii vătămătoare în care, din nou, este inclusă suprasolicitarea neuropsihică.
 

La Ministerul Educaţiei se lucrează în „mediu toxic”

 
Pe de altă parte, angajaţi din Ministerul Educaţiei primesc bani în plus la salariu pentru că lucrează într-un mediu toxic, conform datelor obţinute de Digi24. Un secretar general primeşte un spor de peste 1.300 de lei la un salariu de aproape 12.000 de lei. Secretarul general adjunct primeşte un spor de lucru în condiţii vătămătoare de mai bine de 1.400 de lei.
 
Funcţionarii de la Ministerul Transporturilor primesc sporuri şi pentru că pe clădirea în care lucrează se află antene. Şi aşa se face că la final de lună, directorul general al instituţiei primeşte în plus la salariu 1.400 de lei, directorul adjunct ia 1.200 de lei, iar un magazioner 480 de lei.
 
 

Sporuri de 600 milioane de lei plătite în 2020

 
Sporurile plătite din bugetul de stat, adică din veniturile colectate din taxele şi impozitele tuturor românilor, au cumulat anul trecut nu mai puţin de 600 de milioane de lei, după cum a afirmat chiar premierul Florin Cîţu.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările