Leii românilor se refugiază în munţi de euro şi alte valute

Leii românilor se refugiază în munţi de euro şi alte valute

Depozitele bancare în lei sau în valută şi titlurile de stat sunt refugiile economiilor personale cu cel mai scăzut grad de risc: zero. Care sunt însă randamentele, cu ce le comparăm şi de ce românii preferă euro?

În perioade de creştere economică sau în timpul crizelor, mai mici sau mai mari, oamenii vor căuta întotdeauna cele mai sigure instrumente de economisire.

 

Românii preferă să economisească în valută mai mult decât în moneda naţională, relevă statisticile BNR date publicităţii pentru primele şase luni ale acestui an. Este, de altfel, un comportament care se menţine constant în ultimii 20 de ani, fie că a fost vorba despre dolarul american sau marca germană, înainte să apară moneda unică europeană, fie că a fost, după 2007, euro.

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, depozitele în valută au crescut cu 16%, de două ori mai mult faţă de creşterea depozitelor în lei, care s-au mărit cu 8% în primul semestru din acest an comparativ cu semestrul I din 2018.

Procentul de creştere, dublu pentru valute faţă de procentul de majorare în lei, ar putea fi un indiciu că cei care îşi ţin economiile în bănci se tem mai mult că leul s-ar putea devaloriza faţă de euro şi mai puţin de rata inflaţiei/creşterea preţurilor. Prin urmare, schimbă leii în valută şi fac depozite în bănci, deşi dobânzile la euro – valuta preponderentă în care se deschid depozitele – sunt şi ele mult sub rata inflaţiei.Dobânzile oferite de băncile comerciale pentru depozitele în euro la termen de un an se situează între 0 şi 1%.

Argumentul unui deponent prudent, dincolo de gradul de risc zero ar fi acela că depozitele bancare sunt ferite de volatilitatea monedei naţionale faţă de euro sau de alte valute.

 

Dobânzile la depozite se menţin mult sub inflaţie

Cifra anualizată din ultimele şase luni pentru inflaţie s-a menţinut la peste 4%, iar comparaţia cu dobânzile oferite de bănci la depozitele pe  6 şi pe 12 luni indică un randament net inferior acesteia, chiar dacă la 30 iunie a.c. aceasta a scăzut uşor, la 3,8%.

Exindem analiza şi observăm că în ultimele 12 luni avansul depozitelor în lei ale populaţiei este de doar 4,7%, în timp ce creşterea depozitelor în valută este de 13,8%.

Randamentele titlurilor de stat sunt net superioare depozitelor bancare

Alternativa mai bună din punct de vedere al randamentului oferit şi garantat, dar imposibil de transformat în cash înainte de expirarea termenului anunţat, o reprezintă titlurile de stat emise de Statul român prin agentul său, Ministerul de Finanţe. Scopul Statului este de a-şi finanţa deficitele bugetare, fiindcă nu reuşeşte să colecteze toate impozitele la termen şi în cuantumurile stabilite, astfel că se împrumută de la populaţie sau investitori instituţionali.

Lunar, Ministerul Finanţelor anunţă emisiuni de titluri de stat pentru persoane fizice, cu dobânzi de 3,5% pentru cele cu maturitatea de un an, 4% pentru 2 ani, 4,5% pentru 3 ani şi de 5% pentru cele cu maturitatea la 5 ani, conform datelor emisiunii din iunie 2019. Emisiunile nu au o limită maximă de subscriere, iar cea minimă este de 1 leu, adică preţul unui titlu de stat.

În primele cinci luni ale anului, au cumpărat titluri de stat peste 33.000 de români, valoarea totală a achiziţiilor fiind de 1,7 miliarde lei prin Programul Tezaur.

Trei mari avantaje au titlurile de stat comparativ cu depozitele bancare: gradul de risc identic (zero) cu acestea, titlurile fiind garantate 100% de către stat; dobânda peste rata inflaţiei (ultima emisiune având un nivel de 5%/an, pentru o perioadă de 5 ani), scutirea de plata impozitului de 10% pe randament (care există în cazul dobânzilor).

Dobânda titlurilor de stat este peste nivelul inflaţiei în prezent, iar aşteptările legate de inflaţie sunt de reducere în următori ani.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: