Cât a costat de fapt Catedrala Mântuirii Neamului: cu cât au contribuit Guvernul şi Primăria

Cât a
costat de fapt Catedrala Mântuirii Neamului: cu cât au contribuit Guvernul şi Primăria

Catedrala Mântuirii Neamului FOTO basilica.ro

Afirmaţiile BOR cu privire la sumele totale alocate de stat pentru Catedrala Mânturii Neamului sunt contrazise de alte calcule, care arată că au fost daţi mult mai mulţi bani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Nu există până în prezent un bilanţ detaliat cu sumele totale alocate de stat pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului. BOR spune că au fost alocate 110 milioane de euro, fără a da mai multe detalii.

Însă conform unui calcul realizat de jurnaliştii www.safielumină.ro, statul a scos mult mai mulţi bani din buzunar, fără să luăm în calcul valoarea numeroaselor terenuri trecute din proprietatea statului în proprietatea BOR.

Jurnaliştii „Să fie lumină“ susţin că subvenţionarea Catedralei e o realitate mult mai veche, una care coboară până spre mijlocul anilor 1990, respectiv anul 1996. Atunci se alocau primii bani de la stat pentru elaborarea studiilor şi a proiectelor tehnice preliminare necesare în vederea construirii edificiului BOR: 200 de milioane de lei vechi.

În ianuarie 1999, în Monitorul Oficial apare o hotărâre de guvern care stabileşte amplasamentul catedralei în Piaţa Unirii din Bucureşti şi alocă un sprijin financiar pentru întocmirea studiilor de specialitate, în valoare de 540 de milioane de lei vechi.

La începutul anilor 2000 a fost organizat concursul de arhitectură pentru crearea machetei viitoarei clădiri. După datele jurnaliştilor, concursul a fost organizat din resurse publice.

În aprilie 2001, Guvernul Adrian Năstase alocase opt miliarde de lei vechi din fondul de rezervă bugetară pentru construcţia Catedralei Neamului. Aceasta pare a fi fost chiar prima alocare de fonduri publice pentru construcţia efectivă a Catedralei, dar este neclar dacă banii daţi în 2001 au ajuns vreodată la BOR.

În toamna anului 2002, când concursul de arhitectură şi-a găsit câştigătorul, Patriarhia Română intrase deja în posesia terenului de 25 de mii de metri pătraţi din Piaţa Unirii, primit în administrare de la Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

În aprilie 2003, un teren şi un imobil din Parcul Carol din Bucureşti trec din administrarea CGMB şi RAAPPS în administrarea Patriarhiei. Spre a servi construcţiei Catedralei Mântuirii Neamului. 52 de mii de metri pătraţi.

În noiembrie 2004, BOR primeşte o parte din Parcul Carol – 13 mii de metri pătraţi -, iar o altă parte – 38 de mii de metri pătraţi – i se dă în folosinţă gratuită, cu obligaţia de a păstra destinaţia de parc public.

La finalul anului 2004, Biserica Ortodoxă se pricopseşte cu un teren de 110 mii de metri pătraţi lângă Palatul Parlamentului, pe Calea 13 Septembrie din Bucureşti.

În 2007, Lia Olguţa Vasilescu propunea ca jumătate din bugetul necesar construirii Catedralei Mântuirii Neamului să fie acoperit din resurse bugetare. Iniţiativa a fost promulgată fără cuvântul „jumătate”, însă, aşa că, de la sfârşitul anului 2007 încoace, e literă de lege în România: fondurile necesare construirii Catedralei Neamului sunt asigurate de Patriarhie, de Guvernul României şi de autorităţile publice locale.

Sumele efectiv alocate

Jurnaliştii „Să fie lumină“ susţin că un bilanţ definitiv al finanţării acordate de stat nu poate fi, la drept vorbind, făcut, deoarece nu pot fi cuantificate în bani diverse, precum PUZ-uri sau documentaţii tehnice plătite.

Aceştia au calculat însă toate sumele publice alocate pentru catedrală în ultimul deceniu.

BOR susţine, într-un răspuns pentru Mediafax, că s-au cheltuit la Catedrala Neamului, până în noiembrie 2018, 110 milioane de euro cu TVA şi că 75% sunt bani publici. Asta înseamnă că, după numărătoarea Bisericii, banii publici sunt vreo 83 de milioane de euro.

Calculele Să fie lumină – realizate pe filiera banilor publici daţi de Guvern, Primăria Capitalei şi primăriile sectoarelor 1, 2, 3, 5 şi 6 – arată că suma totală acordată de statul român în ultimul deceniu depăşeşte pragul de 121 de milioane de euro.

Guvernul a contribuit cu peste 82 de milioane de euro. Primăria Capitalei cu mai bine de 18 milioane, tot euro. Sectoarele 1, 2 şi 5 cu peste 6 milioane de euro fiecare.

citeste totul despre: