Când şi cum să iei un credit în lei. Cum să profităm de scăderea dobânzii ROBOR la minimul istoric de 1%

Când şi cum să iei un credit în lei. Cum să profităm de scăderea dobânzii ROBOR la minimul istoric de 1%

Împrumuturile în lei vor avea dobânzi mai mici începând din luna martie

Dobânda ROBOR, de care sunt legate costurile împrumuturilor bancare pentru consum în lei, a scăzut la minimul istoric de 1%, iar efectele acestei relaxări se vor vedea începând din luna martie. Specialiştii recomandă angajarea de credite noi doar pe termen scurt.

Ştiri pe aceeaşi temă

Una dintre principalele componente ale costurilor de creditare este dobânda ROBOR, care de regulă se adaugă dobânzii comerciale oferite de finanţatori în contractele de împrumuturi în lei.

Această dobândă a scăzut, zilele trecute, la minimul istoric de 1% (şi chiar mai jos), creându-se astfel condiţiile pentru ieftinirea împrumuturilor în lei, mai ales la creditele de retail, de consum.

Costul este format din comisioane şi din „dobânda comercială plus ROBOR“ (în cazul valutelor, „dobânda comercială plus EURIBOR"), componenta ROBOR fiind astfel un factor care influenţează substanţial preţul creditelor în lei.

Astfel, se creează condiţii pentru ieftinirea creditelor în lei din luna martie, pentru că în martie majoritatea băncilor îşi vor actualiza ratele la creditele cu dobândă variabilă.

Pe piaţa interbancară, ROBOR a deschis prima şedinţă din 2016 la nivelul de 1% iar ulterior, iar în următoarele a scăzut chiar la 0,98%.

Pentru a vedea ce influenţă are acest indicator, reamintim că ROBOR cu scadenţa la trei luni a încheiat anul 2014 la nivelul de 1,7% pe an, astfel că scăderea costului leilor a fost, anul trecut, de 40%.

În decembrie 2014 faţă de ultima lună din 2013, costul leilor scăzuse de la 2,4% la 1,7%, având un declin de 29%. Costul leilor s-a poziţionat pe o pantă descendentă ca urmare a lichidităţii bune din sistem.

E o capcană?

Faptul că se ieftinesc creditele îi împarte pe analişti în două tabere, prima crezând că este momentul angajării de noi împrumuturi, cealaltă susţinând că - dimpotrivă - avem de-a face cu o capcană.

Fiind la minime istorice, dobânzile nu mai pot decât să stagneze, pe o perioadă greu de anticipat, sau să crească.

Astfel că un credit luat acum, cu ROBOR de 1,7% (sau în martie, cu ROBOR de 1%) poate fi atractiv, dar dacă ROBOR va creşte pe parcursul perioadei de rambursare va provoca o scumpire a finanţării, aşa cum a provocat o ieftinire când şi-a redus cotaţia.

De aceea, analiştii recomandă ca în primăvară să contracteze credite noi, dar acestea să nu fie pe perioade mai lungi de 1-2 ani, tocmai pentru a evita riscul unei eventuale scumpiri.

BNR menţine dobânda-cheie

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, joi, menţinerea dobânzii de politică monetară la 1,75%, dar a redus rata rezervelor minime obligatorii în valută.

Astfel, rata rezervei minime obligatorii aplicabilă pasivelor în valută ale instituţiilor de credit a fost redusă la 12%, de la 14%.

Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei se menţine la 8%.

„În perspectivă, evoluţiile din mediul extern sunt marcate de incertitudini legate de fragilitatea creşterii economice globale şi de volatilitatea pieţelor financiare internaţionale, iar pe plan intern, preocupantă este creşterea deosebit de amplă a cheltuielilor bugetare la finalul anului 2015, precum şi a deficitului bugetar în intervalul de prognoză“, arată banca centrală, într-un comunicat transmis după şedinţa CA.


BNR: Rata inflaţiei va continua să scadă

BNR notează că pe termen scurt se reconfirmă readâncirea temporară în teritoriu negativ a ratei anuale a inflaţiei, ca efect al unei noi runde de reduceri a impozitelor indirecte - scăderea cotei standard de TVA la 20%, de la 24%, la 1 ianuarie 2016.

„Aceasta va fi urmată de o revenire în teritoriu pozitiv după epuizarea efectelor reducerii TVA din iunie 2015 şi pe fondul relaxării conduitei politicii fiscale şi al creşterii costurilor unitare cu forţa de muncă.
În acelaşi timp, se remarcă persistenţa riscurilor şi incertitudinilor asociate unor evoluţii din mediul extern dar şi din cel intern - în principal perspectivei conduitei politicii fiscale şi a reformelor structurale în contextul anului electoral“, conform BNR.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările