Bugetul pe 2019, torpilat de salariile bugetarilor şi de asistenţa socială

Eugen Teodorovici şi Viorica Dăncilă FOTO Mediafax/Andreea Alexandru

Bugetul pe anul 2019 este realizat din nou cum ne-a obişnuit Guvernul: cu accent pe salariile bugetarilor şi pe asistenţa socială. Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat că proiectul va fi aprobat marţi în Guvern şi trimis în aceeaşi zi Parlamentului. Economiştii susţin că cifrele sunt extrem de optimiste.

Cele mai mari cheltuieli din acest an sunt cele cu asistenţa socială: nu mai puţin de 109,8 miliarde lei. Guvernul susţine că a asigurat astfel sumele pentru majorarea cu 15% a pensiilor începând cu luna septembrie 2019, când valoarea punctului de pensie se va majora la 1.265 lei, iar indemnizaţia socială pentru pensionari garantată se majorează cu 10%, respectiv de la 640 lei la 704 lei. 

Cheltuieli uriaşe sunt şi cele cu bugetarii: 102,5 miliarde va plăti Guvernul pe salarii, în 2019, datorită majorărilor cuprinse în legea salarizării unitare. Începând cu 1 ianuarie 2019, s-au majorat salariile de bază cu 1/4 din diferenţa dintre salariul prevăzut de legea salarizării pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018. Spre comparaţie, pentru investiţii Guvernul a alocat mai puţin de jumătate din suma pentru salarii, respectiv 46,8 miliarde lei.

Două treimi din cheltuielile statului sunt, astfel, numai cu salariile bugetarilor şi cu asistenţa socială.

Cum se evită „risipa banului public”

În schimb, Guvernul spune că şi-a propus să mai reducă din cheltuieli în următorii trei ani, inclusiv în 2019 printr-o serie de măsuri pe care le numeşte „evitarea risipei banului public”.

Spre exemplu, munca suplimentară a bugetarilor se va compensa numai cu timp liber, cu anumite excepţii în cazul personalului din domeniile apărării, siguranţei şi ordinii publice. De asemenea, în perioada 2019-2021, instituţiile şi autorităţile publice nu acordă personalului premii. Nici ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu vor fi acordate, timp de trei ani. Bugetarii nu vor primi nici bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă.

Mai mult, de la 1 ianuarie sporurile, indemnizaţiile şi compensaţiile se menţin cel mult la nivelul din decembrie 2018. Şi valoarea voucherelor de vacanţă se menţine la nivelul de anul trecut, de 1.450 lei. 

De unde vin banii

Per total, Guvernul estimează că va cheltui anul acesta 367,5 miliarde lei, ceea ce înseamnă 35,9% din produsul intern brut, estimat să treacă în acest an pragul de 1.000 de miliarde lei. De asemenea, Guvernul estimează că va avea venituri de 341,4 miliarde de lei, respectiv 33,4% din ce se produce în acest an în România, urmând ca deficitul bugetar să fie de 26 miliarde de lei. Fiscul trebuie să colecteze, astfel, cu 7,5 miliarde lei mai mult decât anul trecut.

Cei mai mulţi bani vor veni, desigur, de la toţi salariaţii din România, respectiv de la contribuţii de asigurări  sociale (11,5% din produsul intern brut), apoi din TVA (6,8%), accize (3%) şi impozit pe salarii şi pe venit (2,3%).

Guvernul mai speră să strângă bani din taxele pe care le-a introdus la finalul anului 2018 prin celebra ordonanţă a lăcomiei. Din creşterea taxării în domeniul jocurilor de noroc speră să obţină 0,5 miliarde lei, iar din vânzarea licenţelor de telecomunicaţii de tip 5G de către Autoritatea de Comunicaţii vrea 2,1 miliarde lei. Din creşterea nivelului accizelor pentru produsele din tutun speră la 0,6 miliarde lei, în timp ce şi în acest an va lua de la companiile de stat dividende şi rezerve de 1,5 miliarde lei. Guvernul susţine totuşi că nu a inclus în proiectul de buget din acest an „taxa pe lăcomie”, dar analiştii spun că prognozele sunt prea optimiste, iar taxa bancară este ascunsă în venituri.

Plusuri şi minusuri la ministere

Câteva ministere au bugete semnificativ majorate: Ministerul Educaţiei, 30 de miliarde lei, după creştere de 46%; Ministerul Transporturilor, 11 miliarde lei, creştere de 55%; Ministerul Sănătăţii, 8 miliarde lei, creştere de 64%; Ministerul Afacerilor Interne, 18 miliarde lei, creştere de 21%; Ministerul Agriculturii, 22 miliarde lei, creştere de 15%; Ministerul Fondurilor Europene, 2 miliarde lei, creştere de 183%; Ministerul Economiei, 620 milioane lei, creştere de 162%. Sunt însă şi scăderi: bugetul Ministerului pentru Mediul de Afaceri scade cu aproape 30% la 652 milioane de lei, bugetul Ministerului Comunicaţiilor scade cu 20% la 261 milioane de lei, bugetul Ministerului Energiei scade cu 13% la 250 milioane de lei.

Ce spun specialiştii

Veniturile sunt supraestimate, iar cheltuielile sunt nesustenabile, susţin specialiştii. Economistul Iancu Guda arată că veniturile din buget se bazează pe o creştere economică de 5,5% pe care nimeni nu o poate explica, deoarece accesul la capital şi costul finanţării cresc, investiţiile private şi publice din ultimii doi ani au fost foarte scăzute, emigrarea românilor a continuat, iar contextul extern este în aer. De asemenea, ANAF nu a reuşit niciodată să colecteze cât şi-a propus, adică 34% din produsul intern brut.

Mai mult, cheltuielile nesustenabile sunt date de asistenţa socială şi cele cu personalul public, care reprezintă două treimi din cheltuieli şi peste 20% din PIB, cel mai mare nivel din Uniunea Europeană, mai spune Guda.