Banca Mondială: taxarea din România creşte sărăcia

Banca Mondială: taxarea din România creşte sărăcia

Banca Mondială afirmă că ar fi mai eficient dacă România ar aloca mai multe fonduri direct pentru susţinerea săracilor, decât dacă încearcă să combată sărăcia prin reduceri de taxe şi impozite.

Instituţia a realizat un studiu care analizează impactul sistemului de impozitare din România asupra sărăciei şi a ajuns la concluzia că acesta creşte sărăcia şi inegalitatea, în special pentru gospodăriile rurale şi familiile cu copii, deoarece transferul direct de ajutoare nu este suficient pentru a compensa povara taxelor indirecte (TVA, accize – la ţigări, alcool, combustibili, energie electrică).

Banca Mondială reaminteşte că România a redus taxa pe valoare adăugată (TVA) de la 20% la 19%, în 2017, iar impozitul pe venit a scăzut de la 16% la 10%, la începutul anului 2018, deşi această măsură a venit la pachet cu transferul contribuţiilor sociale.

Reducerea TVA, susţine Banca Mondială, a ajutat în special bogaţii României, deoarece ei consumă mai mult. Populaţia săracă a beneficiat şi ea de pe seama acestei măsuri, dar doar marginal. De asemenea, şi scăderea impozitului a avut impact mai mare asupra celor cu venituri consistente, deoarece la venituri mici micşorarea impozitului este aproape nesemnificativă.

Drept urmare, Banca Mondială consideră că reducerile de TVA şi impozit au crescut inegalitatea între săraci şi bogaţi, un efect pe care „probabil autorităţile nu sperau să-l obţină cu aceste reforme”.

„Dacă scopul acestor reforme era de a reduce sărăcia şi inegalitatea, o modalitate mai eficientă de a atinge acest obiectiv ar fi fost ca nivelul impozitului să fie menţinut constant, dar să fie majorat nivelul transferurilor sociale direct la ţintă. O astfel de alternativă nu numai că ar fi costat mai puţin, ci ar fi fost şi mai redistributivă”, susţin oficialii Băncii Mondiale.

Cu alte cuvinte, Guvernul putea reduce sărăcia şi inegalitatea oferind ajutoare băneşti direct către românii săraci. Mai precis, Executivul putea majora beneficii precum pensii, ajutoare de şomaj, indemnizaţii pentru mame, asigurări de sănătate, pentru incapacitate temporară de muncă sau pentru recuperare, programe de ajutor familial, programe de asistenţă socială, precum un venit minim garantat, ajutoare de invaliditate, subvenţii educaţionale. În schimb, prin reducerea impozitului şi a TVA, Guvernul nu a făcut decât să ajute populaţia bogată să devină şi mai bogată.

Pentru a ilustra acest argument, Banca Mondială a realizat o simulare în care impozitul a rămas la 16%, iar jumătate din costul suportat de Guvern pentru a-l reduce la 10% ar fi fost folosit către transferuri direct către săraci. Această alternativă nu numai că ar fi înjumătăţit impactul asupra deficitului fiscal, dar ar fi redus şi sărăcia cu 1,4 puncte procentuale, comparativ cu numai 0,6 puncte procentuale realizate prin scăderea impozitului şi a TVA. De asemenea, ar fi fost redusă şi inegalitatea, în timp ce prin scăderea impozitului ea a crescut.

Economistul Bogdan Glăvan este de părere că taxele, în general, cauzează inegalitate, iar o soluţie este fie să scapi de taxe populaţia săracă, fie să creşti asistenţa socială.

Românii, printre cei mai săraci din UE

România avea al doilea cel mai mare procent de persoane expuse riscului de sărăcie, după Bulgaria, în 2017, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Circa 35% din totalul populaţiei era în această situaţie, comparativ cu numai 22% în Uniunea Europeană.

De asemenea, peste 41% din copii din România erau expuşi riscului de sărăcie şi excluziunea socială, în 2017, comparativ cu numai 25%, la nivelul UE. În 2018, situaţia s-a îmbunătăţit uşor, procentul scăzând la 38,1%.

Totodată, circa 28,2% din tinerii români (18-24 ani) care lucrează erau expuşi riscului sărăciei, în 2017, cel mai mare procent din UE. Procentul a scăzut totuşi, an de an, de la maximul de 33,5% înregistrat în 2015.

România înregistrează din ce în ce mai mulţi pensionari expuşi riscului de sărăcie, anul trecut fiind al şaselea la rând în care procentul acestora a crescut. Circa 16,1% din pensionarii din România sunt expuşi riscului de sărăcie, un procent mai mare decât media europeană de 14,2%.

Aproape jumătate din populaţia României (45,9%) nu era capabilă să facă faţă unor cheltuieli neaşteptate, în anul 2018, deşi ţara noastră, alături de Bulgaria, au înregistrat cele mai mari progrese din UE, faţă de anul 2004.

Mai mult, circa 60% din români nu îşi permiteau o vacanţă anuală de o săptămână, în anul 2018. Deşi ţara noastră a înregistrat progrese semnificative între 2017 şi 2018, anul trecut ţara noastră tot se afla pe ultimul loc în UE. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: