Băncile din UE caută bani cu disperare

0
0
Pe lângă celelalte probleme, băncile se confruntă acum şi cu un val de proteste faţă de întregul sistem
Pe lângă celelalte probleme, băncile se confruntă acum şi cu un val de proteste faţă de întregul sistem

Grupurile bancare europene au început să vândă active şi să majoreze dobânzile pentru a se finanţa. 2012 va fi un an greu, avertizează „banca centrală a băncilor centrale“.

Avertismentele privind dificultăţile cu care băncile se vor confrunta în 2012 încep să vină de la nivel din ce în ce mai înalt. Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că instituţiile de credit din UE trebuie să facă rost de aproape 115 miliarde de euro până în iulie 2012 pentru a se alinia noilor cerinţe de capital impuse în octombrie la nivelul blocului comunitar. Suma este cu aproape 8% mai mare decât estimările anterioare, iar cele mai mari ajustări s-au petrecut în ceea ce priveşte băncile germane, italiene, austriece şi belgiene.

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică va avertiza că finanţarea va fi o problemă pentru guverne şi bănci deopotrivă în 2012, potrivit raportului privind creditarea pe care îl va publica luna aceasta, obţinut înainte de „Financial Times". În 2011, statele dezvoltate au împrumutat peste 10.000 de miliarde de dolari, iar suma va continua să crească în 2012, potrivit raportului. Problemele de finanţare au început deja să se reflecte în operaţiunile marilor bănci europene.

Dobânzile au crescut cu un punct procentual

Banca Reglementelor Internaţionale („banca centrală a băncilor centrale") a anunţat că instituţiile europene de creditare, printre care giganţii Commerzbank (Germania), BNP Paribas (Franţa) şi Lloyds Banking Group (Marea Britanie) au început să vândă active şi să majoreze dobânzile.

Toate aceste măsuri vin în contextul în care băncile încearcă să strângă bani pentru a îndeplini noile condiţii impuse de EBA. „Băncile şi alte instituţii financiare din zona euro se află într-o situaţie dificilă", a declarat Stephen Cecchetti, directorul Departamentului Monetar şi Economic din cadrul Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS), citat de „The New York Times".

Iar problemele nu vor dispărea prea curând. Până la sfârşitul lui 2014, băncile trebuie să refinanţeze datorii în valoare de 2.000 de miliarde de dolari.

În contextul în care nu se pot împrumuta pentru a face rost de bani, băncile apelează atunci la alte metode pentru a-şi consolida capitalul. Potrivit BIS, băncile din zona euro au majorat dobânzile, în medie, cu 1 punct procentual în ultimul an. În aceeaşi perioadă, dobânzile au crescut cu două puncte procentuale în Grecia şi Portugalia. O altă modalitate prin care băncile europene strâng bani este vânzarea de active. „Reducerea expunerii este un obiectiv-cheie în strategiile majorităţii băncilor", a declarat Robert Young, partener în cadrul companiei de consultanţă Deloitte. Băncile europene deţin în prezent active neperformante şi neesenţiale în valoare de 2.200 de miliarde de euro, iar cea mai mare parte dintre acestea vor fi scoase la vânzare, potrivit Deloitte.

Operaţiunile din est, sursă de finanţare

UniCredit şi Commerzbank au anunţat deja că intenţionează să-şi reducă operaţiunile din Europa de Est. Şi, în această disperare de a-şi consolida capitalul, băncile ar putea cauza probleme grave pentru întreaga economie, avertizează Autoritatea Banca Europeană. „În acest moment, îngrijorările noastre au ajuns la o extremă: că acum băncile sunt prea precaute, ceea ce ar putea în final să cauzeze o criză a creditării", a declarat Andrea Enria, preşedintele EBA, într-un interviu pentru publicaţia germană „Der Spiegel".

O nouă criză a creditării

EBA a avertizat băncile să nu cauzeze o nouă criză a creditării în încercarea de a-şi consolida capitalul. Reprezentanţii autorităţii de reglementare au adăugat că nu vor permite grupurilor bancare să restrângă activitatea de creditare pentru a îndeplini noile condiţii.

Cercul vicios dintre bănci şi guverne

Faptul că băncile europene se îndreaptă către guverne pentru a se finanţa ar putea declanşa şi mai multe pierderi pentru creditori şi, totodată, mai multe datorii pentru state. „Dacă guvernele din sudul Europei bagă mai mulţi bani în bănci, datoriile lor publice vor creşte, agravând problemele", a declarat Karel Lanoo, director executiv al Centrului European pentru Studii Politice Europene. „Atunci pierderile băncilor vor creşte pentru că deţin obligaţiuni guvernamentale. Este un cerc vicios. Este greu de ştiut pe care s-o stabilizezi prima, datoria publică sau pierderile băncilor", a mai spus acesta, citat de agenţia de ştiri Bloomberg. 

Click pe foto pentru a vedea cum se împarte deficitul de capital de 115 mld. €



Isărescu vorbeşte despre „inconştienţa" băncilor

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a declarat că în sistemul bancar românesc trebuie să fie mai multă concurenţă.

Iar asta pentru că slaba concurenţă din sistemul financiar-bancar permite băncilor să „paseze" clienţilor costurile provenite din organizarea ineficientă a activităţii şi evaluarea greşită a riscului, a spus acesta, adăugând că nu este o problemă de număr, ci de forţă a jucătorilor.

„De ce băncile pot să paseze asupra clienţilor, uneori într-o adevărată inconştienţă, costurile unor lipsuri, care uneori le aparţin, în ceea ce priveşte organizarea internă sau evaluarea greşită a unor riscuri? Este posibil deoarece concurenţa nu este suficient de puternică şi nu este dată de numărul de bănci", a spus acesta.

România este cea mai dependentă ţară din afara zonei euro de finanţarea de la băncile din uniunea monetară, de două ori mai vulnerabilă decât următoarea clasată, Liberia, la o reducere a expunerii acestor instituţii de credit, potrivit unui indice realizat de Banca Reglementelor Internaţionale.

Principalele riscuri pentru sistemul local

Sistemul bancar din România riscă să fie grav afectat de criza datoriilor de stat din zona euro şi de criza de finanţare prin care trec băncile europene, au averizat ieri analiştii agenţiei de evaluare financiară Moody's. Aceştia au arătat că aceste lucruri ar putea conduce la scăderea creditării, deteriorarea calităţii activelor, creşterea pierderilor şi presiuni pe capital.

Principalele riscuri pentru sistemul bancar din România sunt slăbirea cererii pentru exporturi şi încetinirea investiţiilor străine directe, nivelul ridicat de creditare în valută din sistem (peste 60% din soldul total al împrumuturilor) şi o potenţială slăbire a angajamentului băncilor-mamă faţă de operaţiunile din ţară.

Tot ieri, şi compania de consultanţă KPMG a atras atenţia asupra riscului ca mai multe bănci străine să se retragă din România în 2012, în contextul în care nu au susţinerea băncilor-mamă pentru a-şi menţine activităţile în această regiune. „Au loc din ce în ce mai multe discuţii privind rămânerea mai multor bănci din afară în România", a declarat ieri Cezar Furtună, partener al KPMG România şi Moldova, în cadrul Forumului Bancar Român, citat de Agerpres.

"De ce băncile pot să paseze asupra clienţilor, uneori într-o adevărată inconştienţă, costurile unor lipsuri?"
Mugur Isărescu
guvernatorul BNR

Click pe foto pentru a vedea cum se împarte deficitul de capital de 115 mld. €
Economie


Ultimele știri
Cele mai citite