Bancherii spun că pot finanţa creditele din economisirea internă. Raportul este de 87 de lei împrumutabili la 100 de lei depozitaţi

0
0

Băncile din România au capacitatea să finanţeze creditarea pe baza surselor interne de economisire, având în vedere că raportul credite-depozite a scăzut sub 100 de puncte şi ajuns la 87 de puncte în martie 2016. Este necesară, însă, creşterea gradului de incluziune financiară, care rămâne foarte scăzut comparativ cu media Uniunii Europene, susţine preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Sergiu Oprescu.

„Raportul credite-depozite a scăzut sub 100 de puncte şi ajuns la 87 de puncte în martie, ceea ce arată că avem capacitatea să ne finanţăm creditarea din baza de economisire internă.
Din păcate, nivelul de incluziune financiară este scăzut în România, chiar dacă am avut cea mai mare creştere, de la 44% la 61% în perioada 2011-2014. Totuşi, un indicator de 61 de puncte procentuale arată că suntem mult în urmă.
Media UE este de 90%“, a explicat luni Oprescu, în cadrul evenimentului „Summer Banking Academy“, organizat de Institutul Bancar Român.

E nevoie de mai multă educaţie financiară

Potrivit oficialului ARB, îmbunătăţirea indicatorului menţionat va fi posibilă odată cu creşterea gradului de educaţie financiară.

„Platforma de educaţie financiară, lansată recent de ARB, urmăreşte creşterea nivelului de educaţie financiară şi intensificarea gradului de diseminare a rezultatelor prin intermediul programelor“, a explicat Oprescu.

Studiu: jumătate din români nu-şi cunosc instrumentele financiare

Mai mult de jumătate dintre românii care deţin depozite bancare, conturi de economii, credite, pensie obligatorie administrată privat, acţiuni sau obligaţiuni nu cunosc la un nivel ridicat aceste produse, reiese dintr-un sondaj realizat de GfK România şi prezentat de Sergiu Oprescu.

„Potrivit cercetării de piaţă «Educaţie financiară», realizată de GfK România în luna mai 2016, deţinerea, intenţia, dar şi cunoaşterea produselor financiare au crescut în ultimii cinci ani.
Deşi deţin produse precum depozit la termen sau cont de economii, credit, contribuţie la pensia obligatorie administrată privat sau investiţii în acţiuni, obligaţiuni, fonduri de investiţii, mai puţin de jumătate dintre ei cunosc la un nivel ridicat aceste produse“, a explicat Oprescu.

Mai mult, aproximativ o treime dintre cei care utilizează mobile banking, internet banking şi cardul de debit declară că nu prea cunosc aceste produse, deşi susţin că le sunt cele mai familiare.

Cardurile sunt cele mai utilizate produse

Conform sondajului, produsele financiare cele mai utilizate şi cunoscute la nivel naţional sunt cardurile de debit, asigurările de bunuri, contul curent, iar cele mai dorite sunt asigurările de bunuri şi de viaţă, accident sau sănătate.

În acest context, preşedintele ARB a menţionat că interesul pentru produsele bancare a crescut în 2016, având în vedere că doar 30% din respondenţi spun că nu caută deloc să se informeze despre produsele bancare (comparativ cu 42% în 2011).

„În acelaşi timp, a crescut numărul celor care vor să se menţină în permanenţă informaţi despre aceste subiecte (25%, comparativ cu 20% în 2011).
Cunoaşterea termenilor financiari legaţi de produsele de finanţare a rămas relativ constantă, comparativ cu 2011.
Pe de altă parte, cunoaşterea ordinelor de plată a crescut, probabil pe baza creşterii utilizării Internet bankingului. A crescut uşor şi cunoaşterea pentru termeni precum perioada de graţie, depozit la termen şi scoring“, a mai spus Oprescu.

În ceea ce priveşte reponsabilitatea instituţiilor în legătură cu educarea populaţiei în domeniul financiar, percepţia potrivit căreia şcoala, în special la nivel de liceu şi facultate, este considerată instituţia cea mai responsabilă de educare.

Această perrcepţie a crescut de la 53% în 2011 la 79% în 2016.

Cercetarea GfK a fost realizată pe un eşantion de 1.022 de persoane, interviurile fiind realizate telefonic în perioada 25 aprilie - 3 mai 2016.

Mai multe - Economie

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite