Badea, BNR: Conceptul de piață liberă este perceput diferit
0Conceptul de piață liberă este perceput diferit de cercetătorii în domeniul economic în comparație cu cei care efectiv participă pe aceste piețe, consideră viceguvernatorul BNR Leonardo Badea.
„Cred că această diferențiere chiar dacă nu este majoră, este importantă, din motive practice. Astfel, dintr-o perspectivă strict teoretică, conceptul de piață liberă este adesea descris ca un sistem nereglementat de schimburi economice voluntare, bazat pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, în care taxele, controalele de calitate, cotele, tarifele și alte forme de intervenții economice centralizate ale guvernului, fie nu există, fie au un nivel extrem de redus, sau, ca să îl numim așa! minimalist.
Mulți economiști consideră că alocarea resurselor pe o piață liberă în forma cea mai pură este Pareto-eficiență. Așadar, nimeni nu poate obține un economic mai bun decât cel rezultat din interacțiunea pe această piață fără ca aceasta să echivaleze cu un rezultat mult mai nefavorabil pentru alți participanți. Acest lucru este valabil doar în absența externalităților sau a efectelor secundare și a asimetriilor informaționale”, a declarat Leonardo Badea, în cadrul conferinței „România și piața liberă într-o lume în continuă transformare”, organizată de Oxygen Events.
Viceguvernatorul BNR a răspuns întrebărilor moderatorului Mircea Șcheau, Cercetător Asociat, Institutul de Cercetări Europene din cadrul Universității Babeș-Bolyai.
Oficialul BNR a explicat că, prin mecanismele spontane ale comportamentului de autoreglare, specific manifestării cererii și ofertei pe piața liberă, în cele din urmă, întreaga societate beneficiază de faptul că actorii interesați iau decizii economice libere, de care să beneficieze ei înșiși. „Ultimii ani ne-au oferit numeroase situații în care mecanismele de piață au încurajat apariția de produse noi, în special în zona de înaltă tehnologie, care au venit cu beneficii reale pentru întreaga societate. De ex, în perioada pandemiei, economia a continuat să funcționeze, oamenii au continuat să lucreze, să obțină venituri, să beneficieze de produsele necesare, datorită dezvoltării rețelelor de comunicații și al aplicațiilor informatice. Poate părea prea puțin lucru, dar atunci, acest lucru a făcut o mare diferență. Privind spre viitor, sunt convins că mecanismele concurenței în economia de piață vor continua să sprijine dezvoltarea economică și să ne ajute să depășim și alte momente dificile cu care probabil că ne vom confrunta”, a adăugat el.
Eficiența piețelor libere depinde de fairplau și politicile anti-trust
Oficialul a adăugat că „eficiența piețelor libere depinde de includerea în mecanismele sale de funcționare și a unor parametri precum (să-i numim așa) respectul, fairplay-ul, prudența, reținerea, cooperarea și nu în ultimul rând, politicile anti-trust. Piața liberă, așa cum este descrisă în forma cea mai pură de teoria economică, reprezintă un etalon care nu există de fapt în realitate”.
Modelele după care piețele funcționează în societățile moderne, în cel mai bun caz, doar se apropie sau aproximează acest ideal de alocare eficientă a resurselor, în mod spontan, ele plasându-se pe un spectru care variază de la supra-reglementare la reglementare redusă.
„În ultimii 2-3 ani am văzut destul de des și reversul, respectiv am conștientizat din nou apariția unor eșecuri ale pieței, determinate nu de invaliditatea conceptului teoretic, ci de dificultatea de a avea în practica un mecanism perfect, precum cel descris de modelul teoretic, ca urmare a imposibilității de a elimina corect fricțiunile și externalitățile sau a asigura condițiile de egalitate perfecte între competitori.
Dintre exemplele cele mai recente amintesc comportamentul participanților pe piața energiei și a materiilor prime esențiale, în contextul unor șocuri dramatice de ofertă. Mecanismele de piață nu au putut asigura o sustenabilitate pentru consumatori și pentru mediul de afaceri în aceste condiții într-adevăr extreme. Sigur că dacă ar fi fost lăsată complet liberă, piața ar fi atins un echilibru dar nivelul la care acesta s-ar fi realizat ar fi avut cu siguranță repercusiuni majore pentru economie și societate.
Ca să închid ideea de la prima întrebare, pentru mine, ca economist, acceptarea unei realități imperfecte este doar o provocare de a găsi cel mai înțelept și echilibrat nivel al implicării instituțiilor de reglementare, în sensul unei abordări minim invazive pentru atenuarea efectelor externalităților și fricțiunilor existente în mecanismele pieței libere, cu impact cât mai mic asupra funcționării acesteia și a beneficiilor pe care le oferă aceasta pentru dezvoltarea economică și prosperitatea socială”, a spus Badea.
Pe piețele financiare volatilitatea a fost ridicată
Întrebat ce părere are despre evoluțiile piețelor financiare sub impactul șocurilor externe, Leonardo Badea a spus că „volatilitatea ridicată a fost aproape o constantă în ultimii 15 ani”.
„Am avut în această perioadă o succesiune de crize, la început de natură financiară, cum a fost cazul crizei subprime și a crizei datoriilor suverane în unele țări europene. Ulterior am avut o perioadă lungă cu dobânzi scăzute, care au alimentat un comportament de căutare a plasamentelor cu randament potențial mai ridicat, deși acesta comportă în mod evident și riscuri pe măsură”, a spus oficialul BNR.
Acesta a amintit că intervalul sus-amintit a fost caracterizat de un trend predominant ascendent care a condus către noi maxime succesive pentru indicii piețelor de acțiuni și la prețuri ridicate, inclusiv pentru obligațiunile emise de companiile cu rating de credit mai redus, sau chiar nerecomandat investițiilor. Către finalul acestei perioade crizele au început să se suprapună, ceea ce a potențat și mai mult volatilitatea piețelor.
„Am avut criză pandemică, la care s-au adăugat tensiunile geopolitice care au fost exacerbate de războiul din Ucraina, iar problemele climatice și cele demografice au crescut, în continuare, în intensitate. Opinia mea este că în tot acest context predominant negativ și foarte volatil, evoluția de ansamblu a pieței financiare a fost până la finele anului 2021 semnificativ mai favorabilă decât așteptările. Majoritatea indiciilor principali de acțiuni au consemnat maxime istorice în primele zile ale anului trecut, în luna ianuarie 2022, situație pe care am regăsit-o și pentru indicele Bursei de Valori București. Cred că a fost mult optimism la baza acestor evoluții, deși se putea observa că urmele lăsate de pandemie în economia mondială erau încă adânci, că situația geopolitică se tensiona în mod constant, și că presiunile pe lanțurile de producție și aprovizionare se mențineau.
Cred că optimismul a fost în principal cel care a fost alimentat și de așteptările ca lunga perioadă a banilor ieftini să se prelungească la infinit... Dacă ar fi fost cumva posibil așa, ca într-un univers contractual, acest lucru să se întâmple, cred că și șocul generat de debutul războiului din Ucraina ar fi fost relativ rapid absorbit.
Dar nu s-a întâmplat așa. Șocurile pe partea ofertei au avut o magnitudine foarte mare, iar faptul că ele s-au manifestat inclusiv în producția agroalimentară și a energiei, au făcut să se transmită foarte repede și la întreaga amplitudine în prețurile de consum. De aceea, întărirea politicilor monetare și creșterea ratelor dobânzii aproape peste tot în lume nu putea fi evitată. Acesta a fost factorul determinant care a recuplat piețele financiare la realitățile economice și a readus aversiunea la risc a investitorilor într-o zonă de normalitate. Anul 2022, pe tot parcursul său, a fost unul dificil pentru toate categoriile de investitori, așa cum este firesc în perioadele de debut al unui nou ciclu inflaționist”, a adăugat Badea.
Dobânzile au crescut, prețul acțiunilor a scăzut
Ca urmare a creșterii dobânzilor s-a observat o scădere atât a prețurilor acțiunilor, cât și a obligațiunilor. Față de maximele din luna ianuarie 2022, la care făceam referire, indicii bursieri din SUA se plasează astăzi, la aproape un an, cu 16 procente mai jos, cei din Europa cu aprox. 10% mai jos, iar în România indicele Bursei de Valori are o corecție de 12%. Dar, prin comparație cu alte perioade de scăderi din ultimii 15 ani, aceste cifre nu sunt mari.
Dacă privim în continuare, spre anul 2023, acest context al normalizării ratelor de dobândă probabil că nu se va schimba, deși ritmul său va fi mult mai redus și nu va avea aceeași intensitate în toate țările. Așadar, piețele vor fi nevoite să rămână cuplate la realitățile economice. În astfel de circumstanțe, cheia pentru evoluțiile viitoare ale pieței financiare stă în reziliența economiei. Până acum ea a avut evoluții favorabile.
Rămâne să vedem dacă programele de suport european și cele ale economiilor locale, inteligența și eforturile antreprenorilor și nu în ultimul rând abilitatea și creativitatea capitalului uman vor reuși să imprime în continuare un ritm al creșterii economice care să faciliteze depășirea provocărilor actuale și ameliorarea vulnerabilităților existente”, a încheiat Leonardo Badea.
Se încarcă comentariile...
