ANALIZĂ Economia creşte, dar românii au mai puţini bani în buzunare. Veniturile familiilor au scăzut cu 2,4% în 2014, când economia avansa cu 2,8%

Până să ajungă la buzunarul românilor, creşterea economică din 2014 s-a transformat în scăderea veniturilor

Economia creşte, dar românii au mai puţini bani în buzunareSTATISTICĂ Anul trecut, pe când economia creştea cu 2,8%, bugetele familiilor au scăzut cu 2,4%, de la o medie lunară de 2.559 lei în 2013 la 2.500 de lei în 2014.

„De la creştere economică până la buzunarul omului e un drum lung“, spunea recent guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Iată că, la scurt timp după aceste declaraţii, statisticile oficiale i-au confirmat teza, arătând că în anul 2014, când economia a crescut cu 2,8%, în buzunarul românilor s-a regăsit, de fapt, o scădere a veniturilor, cu 2,4% faţă de 2013.

Anchetele bugetelor de familie, realizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), relevă faptul că în 2013 venitul mediu per gospodărie a fost de 2.559 de lei lunar, pentru ca în 2014 acest venit să scadă la 2.500 de lei lunar.

Şi cheltuielile au fost mai mici, scăzând de la 2.317 lei lunar în 2013 la 2.269 de lei lunar în 2014.

Mai puţini bani pentru economii

Ce mai spunea Mugur Isărescu? „Indicatorul care trebuie să fie folosit este venitul disponibil, ce-i rămâne omului în buzunar, după ce-şi plăteşte impozitele.

Păi, dacă am început, în sfârşit, să ne plătim impozitele şi nu mai luăm salarii pe alte căi, avem mai puţin venit disponibil, nu?“.

Într-adevăr, potrivit INS, diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile gospodăriilor – adică sumele disponibile pentru investiţii şi alte alocări – a scăzut de la 242 la 231 de lei, şi asta pentru că ponderea impozitelor a crescut.

Altfel spus, indicatorul propus de şeful BNR – venitul rămas la dispoziţia persoanelor – arată tot mai rău.

Oricum, ponderea de peste 90% a cheltuielilor în venituri, întâlnită în 2013 (90,6%), în 2014 (90,7%), dar şi în toţi anii anteriori, arată ce eforturi financiare sunt nevoite să facă familiile pentru a-şi asigura un trai decent.

Locuirea şi transportul topesc bugete mai mari

Un alt fenomen care arată că românii au avut la dispoziţie mai puţini bani în anul de... creştere economică 2014 este relevat de schimbarea comportamentului de cheltuire. În primul rând, ponderea cheltuielilor cu locuinţa a continuat să crească şi în 2014, pe fondul scumpirii utilităţilor (gaze, energie, apă, salubritate etc.) şi articolelor necesare dotării locuinţei.

Concret, potrivit INS, locuirea a topit 21,2% din bugetele familiilor în 2014, după o pondere de 20,6% în 2013.

Şi transportul – o altă componentă a costurilor inevitabile ale vieţii moderne – şi-a mărit ponderea în cheltuielile de consum ale familiilor, de la 5,9% în 2013 la 6,2% în 2014.

În schimb, ponderea cheltuielilor cu alimentele a scăzut de la 41,4% în 2013 la 40% în 2014, ca şi ponderea cheltuielilor pentru alcool şi tutun – de la 7,8% la 7,7%.

Venituri mai mici şi în bani, şi în natură

Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, anul trecut, veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.104 lei lunar/gospodărie, iar veniturile în natură de 396,4 lei lunar/gospodărie.

Pentru comparaţie, în anul 2013 veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.137,5 lei lunar pe gospodărie, iar veniturile în natură – de 421,6 lei lunar pe gospodărie.

Datele INS relevă, de asemenea, că salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, având ponderea cea mai mare în veniturile totale ale gospodăriilor, respectiv 51,1%.

În funcţie de mediul de rezidenţă, în cursul anului 2014, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 30% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 11,2% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.

La nivel urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 63,6% din salarii, de 23% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 7,4% din total.

Aprilie 2015: bancherii au luat cele mai mari prime de Paşte

Potrivit INS, câştigul salarial mediu a fost în aprilie 2015 de 1.857 de lei net, în creştere faţă de luna precedentă cu 28 de lei (1,5%), cele mai mari valori fiind înregistrate în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (5.031 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.014 lei).

„În majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de premii ocazionale, inclusiv premii pentru Sărbătorile de Paşte)“, arată INS într-un comunicat.

În acest context, cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în intermedieri financiare, cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii (cu 18,6%), fabricarea altor mijloace de transport, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, extracţia cărbunelui, telecomunicaţii (între 10% şi 14,5%).