ANALIZĂ Creşterea economică a venit din consum, susţinut mai ales din importuri. MFP: „Au fost şi investiţii“

0
0
Cumpărăturile românilor, care contează cel mai mult în Produsul Intern Brut, au crescut peste aşteptări în prima jumătate a acestui an
Cumpărăturile românilor, care contează cel mai mult în Produsul Intern Brut, au crescut peste aşteptări în prima jumătate a acestui an

Datele tip „semnal“ anunţate azi de INS nu detaliază evoluţia Produsului Intern Brut (PIB) pe sectoare de activitate, evidenţiind doar avansul acestuia de 5,2% la semestru şi de 6% în al doilea trimestru, dar majoritatea statisticilor la şase luni confirmă ca motoare consumul (comerţul), importurile şi, într-o măsură mai mică, construcţiile.

Pe scurt, comerţul cu amănuntul a avansat cu 18%, iar cel angro cu 6%, apoi comerţul cu autovehicule a avut un avans de 22% şi toate acestea în condiţiile în care consumul populaţiei - reflectat de afacerile din comerţ - deţine o pondere de peste 60% în PIB.

Mai adăugăm aici şi avansul importurilor, care a fost de 7,7% în primul semestru, şi avem un tablou aproape complet al principalelor motoare care au impulsionat avansul PIB din prima jumătate a acestui an.

De asemenea, a mai crescut şi volumul lucrărilor de construcţii, cu o medie de 5% - iată alt factor favorabil creşterii economice din primul semestru.

Din păcate, industria - care deţine o pondere semnificativă în PIB - a avansat cu doar 1%, în ciuda faptului că are în faţă o cerere, am putea spune, furioasă (creşterea comenzilor pentru industria prelucrătoare a crescut cu 7% în primul semestru şi cu 17,8% în luna iunie).

Marea necunoscută, în acest moment, este agricultura, de unde vin veşti contradictorii.

Pe de-o parte, din cauza secetei culturile sunt compromise în proporţie de 20% (50% în unele zone), dar pe de altă parte producţia este atât de mare, încât agricultorii se văd nevoiţi să reducă preţurile.

Intrări masive de bani

Dacă pe partea de formare a PIB factorii de creştere au influenţe deocamdată incerte, pe partea de utilizare lucrurile sunt ceva mai clare.

În primul rând, economia a avut parte de infuzii masive de bani: majoritatea firmelor au ieşit pe profit, ca dovadă încasările bugetare din această sursă, care au crescut cu 12,5%, iar investiţiile străine au crescut cu 23% până la două miliarde de euro.

În al doilea rând, salariile românilor au crescut, în medie, cu 14,3%, iar preţurile au scăzut, în medie, cu 0,7%, ceea ce înseamnă o creştere cu 15% a puterii de cumpărare a populaţiei.

În al treilea rând, creditarea în lei pentru populaţie a crescut cu aproape 30% în iunie faţă de iunie 2015, iar cea pentru firme - cu 4,3%, arată datele Băncii Naţionale. Asta a impulsionat cumpărăturile mai sofisticate ale românilor - mobilă, renovări la locuinţă, vacanţe, automobile, bunuri de folosinţă îndelungată etc.

În fine, ar mai fi de remarcat faptul că Guvernul a alocat pentru investiţii sume mult mai consistente decât în anii anteriori, cheltuielile de capital crescând în primul semestru cu 31,4% până la cinci miliarde de lei, după cum reiese din datele raportate de Ministerul Finanţelor.

MFP: Creşterea nu e ca înaintea crizei

Temerile privind revenirea la situaţia de dinaintea crizei economice, când creşterea economică a României nu era una sustenabilă, nu sunt întemeiate. Avansul PIB de 6% în al doilea trimestru este bazat şi pe investiţii, nu doar pe consum, a declarat ministrul Finanţelor, Anca Dragu, într-un comunicat de presă publicat vineri.

„Cifrele venite astăzi de la INS confirmă şi chiar depăşesc estimările noastre.
Creşterea economică este una sustenabilă, bazată pe un avans cu 15% al cheltuielilor cu investiţiile, cu 9% al construcţiilor în trimestrul al doilea şi realizată în condiţiile unei reduceri a creşterii comerţului cu amănuntul.
Serviciile pentru întreprinderi şi-au amplificat creşterea de la 7,8% în primul trimestru la 9,5% în trimestrul al doilea.
Asta arată că nu e o creştere bazată doar pe consum, ci şi pe investiţii şi că temerile legate de o posibilă revenire la perioada anterioară crizei nu sunt întemeiate“, a precizat Anca Dragu.

Trimestrul al doilea, peste aşteptări

Avansul PIB estimat pentru trimestrul al doilea, de 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi de 1,5% peste trimestrul anterior, a luat prin surprindere analiştii şi economiştii băncilor, care preconizau un nivel de circa 4%.

Economiştii consideră că motorul principal a fost în continuare, cel mai probabil, creşterea consumului, determinată în special de reducerea TVA şi de majorarea salariilor.

„Acest salt peste aşteptări trebuie să fi fost susţinut de cererea internă, informaţiile detaliate despre dinamica PIB şi componentele sale urmând să fie publicate pe 6 septembrie.
Dat fiind avansul economic înregistrat în primul semestru, de 5,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, prognoza noastră asupra PIB-ului pentru acest an, de 4%, pare chiar pesimistă, astfel că probabil o vom revizui în sus în perioada următoare“, spun economiştii Raiffeisen într-o analiză publicată vineri.

Şi Banca Transilvania urmează să revizuiască scenariul macro-econometric central după ce Institutul de Statistică va publica ultimele date referitoare la dinamica economiei în prima jumătate a anului.

Deocamdată, scenariul BT prevede o creştere economică de 4,8% în acest an, într-o evoluţie determinată de dinamica cererii interne.

Astfel, consumul privat ar putea creşte cu un ritm anual de 6,9%, iar investiţiile cu 6,6%.

„Considerăm că această evoluţie a fost determinată de dinamica cererii interne, susţinută de mix-ul relaxat de politici economice. Se notează accelerarea consumului privat (principala componentă a PIB), aspect reflectat de evoluţia vânzărilor din comerţul cu amănuntul, în urcare cu 18% an/an în semestrul I“, arată economiştii Băncii Transilvania într-o analiză.

Ei apreciază că această dinamică a fost determinată de ameliorarea venitului real disponibil al populaţiei, pe fondul majorărilor de salarii, reducerii cotelor TVA şi declinului cotaţiilor internaţionale la ţiţei, şi de relansarea creditului în moneda naţională.

La rândul lor, analiştii ING Bank au fost luaţi prin surprindere de datele anunţate vineri privind dinamica PIB în trimestrul al doilea, care anticipau un avans de 4,4% al economiei, faţă de estimarea de 6% publicată de INS.

„Păstrarea vitezei economice, după cum arată dinamica faţă de trimestrul precedent, este cu atât mai impresionantă având în vedere că suntem de părere că datele pentru T1 2016 au fost impulsionate probabil destul de mult de creşterea cheltuielilor gospodăriilor după reducerea TVA din ianuarie 2016. Asta în condiţiile în care este posibil că unele achiziţii să fi fost amânate până la această reducere de taxă“, comentează analiştii ING.

Şi aceştia sunt de părere că, cel mai probabil, consumul privat a rămas principalul motor şi în trimestrul al doilea, la care e posibil să fi contribuit şi variaţia stocurilor.

„Pe zona de formare a resurselor, este probabil ca serviciile private să fi avut în continuare cea mai mare contribuţie la creştere, în condiţiile în care poate şi agricultura şi construcţiile au adus un plus“, spun analiştii.

Ei apreciază că asemenea ritmuri puternice de creştere subliniază că întărirea politicii monetare mai degrabă se apropie decât se depărtează.

Astfel, se aşteaptă ca primul trimestru al anului viitor să marcheze începutul procesului de „normalizare“ a politicii monetare.

Reamintim că pentru acest an, Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană şi Guvernul României estimează un avans economic de 4,2%, în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) mizează pe o creştere de 4%.


Suntem campionii Europei

La capitolul creşterii economice în cel de-al doilea trimestru al anului, faţă de al doilea trimestru din 2015, România se clasează pe primul loc între cele 28 de state membre ale Uniunii Europene (UE), potrivit datelor publicate de Eurostat. Pe locul doi este Slovacia, cu 3,7% şi pe trei Spania cu 3,2%.

Şi în ceea ce priveşte creşterea economică în trimestrul doi din 2016 faţă de primul trimestru al anului, ţara noastră s-a situat pe primul loc în UE. PIB-ul a fost, în termeni reali, cu 1,5% mai mare în al doilea trimestru din 2016, faţă de primul trimestru din 2016.

Rezultate bune au mai înregistrat Ungaria cu 1,1% şi Polonia şi Slovacia, cu 0,9%.

Economie


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri