Panama Papers: Aurul de Rovina, ascuns în Insulele Virgine. Cine este miliardarul nevăzut care ţinteşte resursele României

Panama Papers: Aurul de Rovina, ascuns în Insulele Virgine. Cine este miliardarul nevăzut care ţinteşte resursele României

Exploatarea de la Rovina nu necesită folosirea cianurii   FOTO Getty Images

Exploatarea aurului de la Rovina, din judeţul Hunedoara, se desfăşoară printr-o firmă offshore din Caraibe, iar dosarele „Panama Papers“ arată că în spatele acesteia se află miliardarul elveţian Jean Claude Gandur, un om de afaceri controversat, care s-a îmbogăţit tranzacţionând resurse în ţări precum Nigeria, Congo, Gabon, Costa de Fildeş sau Irak, scrie RISE Project.

Zăcământul de la Rovina se află la 20 de kilometri de Roşia Montană, iar geologii estimează că în cele trei perimetre care constituie exploatarea se găsesc 180 de tone de aur şi 400.000 de tone de cupru, potrivit sursei citate.
 
În 2013, Sorin Vasilescu, prefectul judeţului Hunedoara, afirma că zăcământul de la Rovina conţine mai puţin, respectiv 120 de tone de aur şi 100.000 de tone de cupru. 
 
Spre deosebire de Roşia Montană, însă, aici resursele se găsesc într-un mineral de cupru diseminat în masa unui corp de porfire. Acestea se pot separa prin metoda flotaţiei, tehnologie care nu foloseşte cianură, aşa cum era necesar la Roşia Montană.
 
Acum, scurgerea de informaţii de la casa de avocatură panameză Mossack Fonseca, arată cine e de fapt în spatele exploatării.
 
Astfel, compania care a primit licenţa de exploatare a aurului se cheamă Samax România Limited şi a fost înregistrată în Insulele Virgine Britanice în anul 1999.
 

Carpathian Gold, firma din spatele Samax, cu probleme în Brazilia

 
La vedere, proprietarul direct al Samax România Limited este compania deschisă Carpathian Gold Inc., listată pe bursa din Toronto, Canada. Aceasta mai deţinea şi o licenţă în Brazilia. 
 
Deşi listată pe bursa de la Toronto, Carpathian Gold este practic o firmuliţă, capitalizarea totală a societăţii fiind de doar 10,4 milioane de dolari americani. Concomitent, aceasta avea datorii de peste 212 milioane de dolari. Mai mult, aceasta a avut parte şi de câteva eşalonări din partea băncii Macquarie, care finanţează proiectul din America de Sud. Filiala sa din Brazilia, Mineracao Riacho dos Machados Ltd, dezvolta un zăcământ aurifer în statul Minas Gerais, dar a avut probleme cu acesta, din cauza ploilor masive. La finele lunii martie, Carpathian Gold anunţa că Brio Gold a preluat toate interesele, deţinerile şi garanţiile deţinute anterior de Macquarie.
 
În urma restructurării, Carpathian rămâne astfel doar cu proiectul de la Rovina şi nu mai are nicio legărură cu cel din Brazilia.
 
Potrivit site-ului oficial al companiei, la cotaţii de 1.250 dolari pe uncia de aur şi 3 dolari pe uncia de cupru, valoarea totală a metalelor extrase din România este de 870 de milioane de dolari. 

Corifeii de la Roşia Montană

 
În acţionariatul Carpathian Gold se găseşte Baupost Group - fondul de investiţii al miliardarului american Seth Klarman (15%). Acesta era acţionar şi la Gabriel Resources, care dorea să extragă aur la Roşia Montană. 
 
De asemenea, apare şi gigantul minier Barrick Gold – cea mai mare companie de exploatare a aurului din lume - care a cumpărat în 2011 un pachet de 9% din titluri. 
 

Morişca de companii-paravan

 
La început, societatea canadiană Carpathian Gold era controlată de miliardarul eleveţian printr-o altă companie de-a lui, cu sediul operaţional în Londra, dar înregistrată în 1987, pe numele ei Addax & Oryx Group.
 
Aceasta apare ca fondator al Samax şi având 23% din acţiunile Samax în anul 2003. În acel moment, se preciza că Addax & Oryx Group Limited are venituri anuale de peste 3 miliarde de dolari, fiind activ în domeniul extracţiei de ţiţei şi a distribuţiei de produse petroliere din Africa.
 
Inclusiv Gandur apare în documente ca director în cadrul Samax Romania Limited, alături de Alexandru Nicolici, fost director al unor mine din Congo deţinute de miliardarul elveţian. 
 
Nicolici spune că a înfiinţat societatea pentru că în 1999 apăruse legea minelor în România şi voia să participe la licitaţii, potrivit Rise Project. Tot el mai spune că a ales casa de avocatură Mossack Fonseca pentru că putea înfiinţa rapid companii, în două săptămâni, chiar. Iar firma a fost făcută separat de grup „nu ca să scoată bani din România, ci ca să atragă bani pentru investiţii“.
 
Samax a obţinut câteva concesiuni în Marmureş, dar şi în Munţii Apuseni. A explorat, dar nu a găsit nimic. Ulterior, în 2004, Gandur a ieşit din firmă În locul lui a intrat Dino Titaro, geologul Carpathian Gold Limited.
 

Un nou blocaj

 
Nicolici spune că Samax a primit concesiunea Rovina de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), dar are nevoie de publicarea unei Hotărâri de Guvern pentru a demara activităţile. De asemenea, este necesar şi avizul de mediu. 
În schimb, Gabriel Resources a dat în judecată România la Tribunalul Internaţional de Arbitraj de pe lângă Banca Mondială, de la Washington (ICSID).

 

Cine este miliardarul din umbră

 
Miliardarul Jean Claude Gandur şi-a început cariera la traderul Philipp Brothers, dar ulterior şi-a făcut propria casă de comerţ Addax & Oryx Group, devenită între timp una dintre cele mai importante dintre cele care activează în Africa.
 
Gandur s-a îmbogăţit făcând afaceri în Coasta de Fildeş, Benin, Senegal sau Congo, dar marea lovitură a dat-o în Nigeria, în 1998, când a primit în condiţii foarte avantajoase patru zăcăminte petroliere. Totuşi, au existat şi consecinţe negative: doi foşti angajaţi ai companiei sale au fost condamnaţi şi amendaţi în Elveţia pentru spălare de bani şi deturnarea unor fonduri conectate la dictatorul nigerian, Sani Abacha, un apropiat al lui elveţianului Gandur, mai scrie RISE Project.
 
În fine, un alt vehicul investiţional al lui Gandur, AXMIN deţine astăzi mai multe perimetre de aur în Mali, Senegal, Mozambic şi Republica Centrafricană. În urmă cu doi ani AXMIN raporta că o groapă care s-a surpat din cauza unei ploi torenţiale a ucis 25 de oameni în perimetrul minei sale de aur din Bangui, Republica Centrafricană, mai scrie Rise project. Compania a anunţat că nu este vinovată, motivând că nu a mai avut acces la mină încă din 2012, când a fost forţată să suspende operaţiunile din cauza luptelor. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările