10 predicţii economice pentru 2019. Fost ministru de Finanţe: „Noul an vine cu nota de plată pentru măsurile neinspirate din 2018“

Anul 2019 va aduce o încetinire a creşterii economice, preţurile vor continua să crească, iar leul se va deprecia faţă de alte monede mai mult decât a făcut-o în 2018, spune un fost ministru de Finanţe.

Ioana Petrescu, şef al Finanţelor în Guvernul Ponta, a sintetizat, în 10 puncte, cum va evolua economia românească în anul 2019, spunând că „noul an vine cu nota de plată pentru măsurile neinspirate din 2018“.

Redăm mai jos analiza Ioanei Petrescu, publicată pe blogul personal:

„Sunt 10 indicatori care merită urmăriţi cu atenţie în noul an: creşterea economică, inflaţia, evoluţia leului faţă de alte monede, creditarea bancară, puterea de cumpărare a seniorilor, clasamentele internaţionale precum Doing Business, costurile finanţării datoriei publice, evoluţia investiţiilor străine directe, activele companiilor de stat şi indicele bursei de valori. Se anunţă evoluţii spectaculoase pe toate cele 10 planuri. Să analizăm pe rând aceşti indicatori:

1. Creşterea PIB

Anul aceasta, ritmul de creştere economică va scădea. El a încetinit de anul trecut şi această tendinţă va continua în 2019 si pentru că guvernul a luat recent o serie de măsuri care pun piedici mediului de afaceri din România. În plus, Banca Central Europeană nu mai coboară dobânzile de referinţă şi asta poate încetini creşterea în zona euro. Cum noi avem legături comerciale cu ţările din zona euro, o încetinire la ei ne va afecta negativ şi pe noi, pentru că nu va mai fi cerere pentru exporturile noastre. Luând în considerare toţi aceşti factori, pare că ne îndreptam cu paşi repezi spre o recesiune. E puţin probabil să se întâmple în 2019, cel mai probabil în 2020 sau 2021, dacă  nu are loc vreo criză internaţională.

2. Inflaţia                                                     

Preţurile vor continua să crească anul acesta. Inflaţia nu va mai fi atât de mare ca în 2018, dar va fi accentuată de măsuri recente, precum impozitul pe companiile de energie care va urca preţul la curent electric şi majorarea accizelor pentru carburanti, ţigări şi alcool care vor duce la creşteri de preţuri la aceste produse. Deşi Guvernul vrea să plafoneze preţul gazului, acest lucru nu este agreat de Comisia Europeană şi nu e clar dacă va reuşi să facă asta. Oricum, această plafonare nu va compensa creşterea de preţuri din alte domenii.

3. Evoluţia leului raportată la celelalte monede  

Leul are toate motivele să se deprecieze faţă de alte monede mai mult în noul an decât a făcut-o în 2018. În primul rând, deficitul de cont curent este la cote maxime. În primele 10 luni ale anului trecut, atinsese 5,2 miliarde de euro. Asta înseamnă ca importam mult mai mult decât exportam şi avem nevoie de mai multă valută decât de moneda autohtonă ca să plătim importurile, în timp ce primim puţină valută pentru că exporturile sunt mai  mici. Este clar ca valoarea leului faţă de euro sau dolar va scădea. O alta cauză care va determina deprecierea leului o reprezintă şi faptul că Banca centrala americană a crescut dobânda de referinţă şi asta poate duce la o apreciere a dolarului şi implicit o depreciere a leului faţă de dolar. În acelaşi timp, Banca central europeană a încetat să coboare dobânda, ceea ce poate avea efecte similare asupra monedei euro şi deci, să deprecieze leul în raport cu euro. În aceste condiţii, cel mai bine ar fi să va păstraţi economiile în monede străine.

4. Creditarea bancară în România va scădea în 2019

În urma taxei pe activele băncilor, e foarte posibil ca ROBOR-ul să rămână la nivele mai reduse decât anul trecut. Oricum tendinţa era descrescătoare pentru ROBOR şi înainte de adoptarea ordonanţei de urgenţă care prevede această măsură de taxare a băncilor. Nu e deloc o veste bună pentru cei care doresc un credit. E posibil ca băncile să perceapă comisioane mai mari la creditare pentru a compensa o potenţiala scădere a profiturilor din urma aplicării acestei taxe. Se va reduce creditarea în zonele de risc şi pentru cei cu venituri mici. De asemenea, prin adoptarea unor noi reguli de către BNR în octombrie 2018, prin care s-a stabilit o limită de îndatorare pentru persoane fizice, multe dintre persoanele cu venituri mici nu se vor mai încadra pentru obţinerea unui credit la bancă.

5. Puterea de cumpărare a seniorilor va scădea în prima parte a anului 2019 faţă de 2018

Conform unei Ordonanţe aprobate de Guvern în decembrie, pensiile rămân neschimbate până în septembrie 2019. Abia la acel moment, punctul de pensie se măreşte la 1.265 lei şi pensia minimă creşte la 704 lei. Însă BNR prognozează o inflaţie de 3,2% în primul trimestru, 2,9% în al doilea şi de 2,7% în trimestrul 3 al anului acestuia. Asta înseamnă ca pentru un senior cu venituri doar din pensii se va reduce puterea de cumpărare  în această perioadă.

6. Locul României în clasamentele internaţionale

Anul 2018 a fost marcat de multă impredictibilitate şi măsuri care lovesc mediul de afaceri. Asociaţii ale companiilor germane şi americane au reacţionat vehement anul trecut. Un raport al Departamentului de stat al SUA a atras atenţia asupra impedictibilităţii si instabilităţii măsurilor economice de la noi. Clasamentul Doing Business realizat de Banca Mondială a retrogradat România cu 7 locuri în 2018. Acest trend va continua atât timp cât guvernul îşi menţine o politică ostilă mediului de afaceri şi retorică acidă la adresa multinaţionalelor.

7. Evoluţia investiţiilor străine directe

Investitorii străini se uită la aceste clasamente şi nu numai. Măsuri precum taxe pe active sau impozite pe cifra de afaceri introduse peste noapte, fără dezbatere publică, sunt un coşmar pentru orice investitor. Deşi Romania îşi menţine avantajul de a fi o ţară UE, în condiţiile în care este atât de neprietenoasă cu mediul de afaceri şi nu mai avem o forţă de muncă ieftină, nu va mai fi o atracţie pentru investitorii străini. E puţin probabil ca investitorii străini deja prezenţi la noi vor pleca, dar vor investi mai puţin şi vom vedea că mai puţine firme străine noi vor veni în România.

8. Costurile cu finanţarea datoriei publice vor continua să urce

În 2018, cheltuielile cu dobânzile la bugetul de stat au crescut cu 25%, conform ultimei execuţii bugetare. Anul trecut, România s-a împrumutat mai scump decât Grecia. Ţara noastră nu va avea probleme să se împrumute pentru că datoria publică, ca procent din PIB, este încă mică, dar se va împrumuta mai scump din două motive. Unu, pentru ca finanţatorii nu au încredere într-un guvern atât de impredictibil. Doi, şi nu mai puţin important, ciuntirea Pilonului 2 afectează negativ finanţarea bugetului de stat, pentru că până de curând, pensiile private cumpărau datoria publică, ca parte din investiţiile pentru pensii. Cum contribuţia a scăzut şi acum o parte din contributori se vor muta din Pilonul 2 în Pilonul 1, capacitatea fondurilor de pensii de a cumpăra acesta datorie a statului scade şi atunci statul trebuie să se împrumute mai scump din alte parţi.

9. Activele companiilor de stat

Companii de stat profitabile vor trece în administrarea fondului suveran de investiţii, un fond administrat de oameni desemnaţi de actualul Guvern, cu o strategie adoptată de executiv, care poate înstrăina active şi acţiuni cum doreşte şi care poate finanţa orice firme doreşte. Există riscul să vedem că multe dintre aceste companii vor avea evoluţii dezastroase în 2019 din cauza unui management neprofesionist şi unor finanţări dubioase si de asemenea, să vedem ca o parte dintre ele sunt vândute cine ştie cui.

10. Indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti

Sistemul financiar este în declin de anul trecut şi această tendinţă va continua şi în 2019. Acţiunile companiilor care au picat după anunţul măsurilor fiscale nu îşi vor reveni la nivelul de dinaintea anunţului pentru ca valoarea acestor companii a scăzut în mod fundamental în urma măsurilor guvernului. Nu mai valorează cât valorau la începutul lui decembrie. O reducere a Pilonului 2 nu face altceva decât să slăbească bursa de valori. Nici în 2019, BVB nu va ajunge la nivelul de piaţă emergentă, va rămâne o piaţă de frontieră. E posibil ca indicele BET să mai aibă căderi pe parcursul anului, dacă Guvernul ia alte măsuri neaşteptate şi neinspirate, dar căderile nu vor fi atât de mari precum cea din decembrie 2018, pentru că piaţa a inclus deja riscul de “prostii guvernamentale” în preţ. Practic, a realizat deja o corecţie în acest sens. O cădere bruscă nu e imposibilă, dacă este determinată, de exemplu, de o cădere a burselor internaţionale. Publicaţia The Economist dă o probabilitate de 15% ca bursa americană să se prăbuşească în 2019”.