Scandal la Teatrul German din Timişoara: o consilieră voia să îl întrebe pe Molière pe email despre drepturile de autor

Scandal la Teatrul German din Timişoara: o consilieră voia să îl întrebe pe Molière pe email despre drepturile de autor

Elisa Covaci, consilieră a Teatrului German de Stat din Timişoara

O consilieră a Teatrului German de Stat din Timişoara voia să îi scrie lui „Molier” pe email pentru o corespondenţă pe tema dreptului de autor, a relatat, pe Facebook, Ion Ardeal Ieremia, consilier de stat la Ministerul Culturii.

Ion Ardeal Ieremia, secretar de stat la Ministerul Culturii şi fost consilier municipal în Timişoara, a acuzat că, din cauza lipsei unui management profesionist la Teatrul German de Stat din oraş, „ne facem de mirul lumii” şi a dat drept exemplu cazul Elisei Covaci, nou consultant artistic al teatrului, care dorea, cu puţin timp în urmă, să afle adresa de mail a lui „Molier” pentru o corespondenţă pe tema dreptului de autor, scrie Newsweek.

Elisa Covaci n-a negat dialogul pe care l-a purtat pentru a da de Molière, dar a ţinut să precizeze, pentru Pressalert.ro : „Informaţia e puţin greşită, nu mă ocupam eu de drepturile de autor, dar ne interesează adresa. Dumneavoastră ne puteţi ajuta? Nu pot să vă dau detalii, colega care a lucrat înaintea mea a făcut adrese, dar nu ştiu cui. Putem să discutăm mai mult despre Molière, dar m-aţi luat pe nepregătite”.

Întrebată dacă ştie când a trăit Molière, consultantul artistic al teatrului german a răspuns doar după mai multe ezitări şi eschive, timp în care, probabil, s-a documentat pe internet: „Între ʹ45 şi ʹ73. Pardon, între ʹ22 şi ʹ73”. Celebrul dramaturg a trăit în secolul al XVII-lea, între 1622 şi 1673.

Un director competent, Lucian Vărşăndan, a fost demis

În toamna lui 2017, Primăria Timişoara a decis să nu încheie cu Lucian Vărşăndan un contract de management pentru încă un mandat la conducerea Teatrului German de Stat. Asta, după ce specialiştii de la Serviciul de Resurse Umane al PMT, condus de Rodica Aurelian, au ajuns la concluzia că Vărşăndan nu are studiile necesare pentru a putea fi director al TGST. Ei au invocat, la vremea respectivă, OUG 189/2008, oprind procedura şi nepermiţându-i lui Vărşăndan să-şi prezinte proiectul de management pentru un nou mandat de director, deşi obţinuse la evaluare nota 9,88. Ministerul Culturii a precizat însă că „procedura de analiză a noului proiect de management nu cuprinde etape referitoare la verificarea dosarelor ori a condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească managerul care, în urma evaluării finale, a obţinut rezultate mai mare sau egale cu nota 9 (…) în situaţia prezentată, managerul respectiv are dreptul de a prezenta un nou proiect de management”. Cei din PMT au considerat că ştiu mai bine.

S-a ajuns în instanţă, unde Vărşăndan a avut câştig de cauză. Pe 24 aprilie 2018, judecătorii de la Tribunalul Timiş au decis în favoarea fostului director. Primăria a făcut recurs şi, în septembrie 2018, a pierdut procesul şi la Curtea de Apel, astfel că a trebuit să continue procedura întreruptă cu un an înainte.

După ce a pierdut procesele intentate de fostul director al Teatrului German de Stat (TGST), Primăria Timişoara a decis, cu întârziere, să respecte legea. I-a permis lui Lucian Vărşăndan să-şi prezinte proiectul de management, care însă a fost notat cu 6,81, astfel că a fost respins.

În 2007, lui Lucian Vărşăndan i s-a încredinţat conducerea teatrului, la 31 de ani. Ca director s-a preocupat mai ales de promovarea imaginii TGST în peisajul teatral naţional şi de consolidarea calităţii producţiilor artistice. Pe perioada directoratului său, la TGST au fost invitaţi importanţi creatori din ţară şi străinătate, cum sunt regizorii Radu Afrim, László Bocsárdi, Alexandru Dabija, Alexander Hausvater, Yuri Kordonsky, Radu Alexandru Nica, Silviu Purcărete, Volker Schmidt, Gábor Tompa şi Niky Wolcz, scenografii Dragoş Buhagiar, Judit Dobre-Kóthay şi Helmut Stürmer, muzicienii Peter Oschanitzky şi Vasile Şirli, actorii Miklós Bács şi Sorin Leoveanu, coregrafii Florin Fieroiu şi Răzvan Mazilu şi mulţi alţii.

Afişul teatrului a cuprins un număr semnificativ de montări apreciate, de diverse genuri, cum ar fi: Cabaret, Cartea junglei, Cântăreaţa cheală, De fapt e frumos, derdiedans, Electra, Fetiţa din bolul peştelui auriu, Fuchsiada, Hotel PM, Incredibila poveste a Eréndirei, Moliendo café, Mountainbikerii, Neînţelegerea, Nunta micilor burghezi, Pescăruşul, Shaking Shakespeare, Sunetul muzicii, Ţinuturile joase ş.a.

TGST a fost invitat la cele mai prestigioase festivaluri din România, dar şi în Georgia, Germania, Luxemburg, Polonia şi Republica Moldova. Pentru consolidarea trupei au fost realizate ateliere şi Şcoala de vară de la Gărâna şi a fost dezvoltată activitatea de pedagogie teatrală.

A fost iniţiat şi extins Festivalul European de Teatru „Eurothalia“. Cele şapte ediţii au cuprins spectacole ale unor producători de top din Europa – ca de ex. Teatrul Maxim Gorki Berlin, Münchner Kammerspiele, Rimini Protokoll, Odin Teatret, She She Pop, Hebbel am Ufer Berlin, Gob Squad, les Ballets C de la B, Ultima Vez, Teatrul Evreiesc din Varşovia, Teatrul „Jan Kochanowski” din Opole, Schauspielhaus Graz, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, Teatrul Odeon din Bucureşti ş.a., – precum şi creaţii ale unora dintre cei mai renumiţi sau inovatori artişti europeni, precum Eugenio Barba, Oliver Frljić, Krzysztof Garbaczewski, Oskaras Koršunovas, Jan Lauwers, Alain Platel, Silviu Purcărete, Andrei Şerban, Wim Vandekeybus şi mulţi alţii.

În 2016, Lucian Vărşăndan a fost secretar de stat în Ministerul Culturii.
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: