Casa lui Dinu Lipatti, aşa cum arată acum: plânge şi nu o aude nimeni FOTOREPORTAJ

Casa lui Dinu Lipatti, aşa cum arată acum: plânge şi nu o
aude nimeni FOTOREPORTAJ

Casa Dinu Lipatti de pe bulevardul Lascăr Catargiu       FOTO: Doinel Tronaru

Doar o placă ştearsă aminteşte că aici a locuit, timp de 13 ani, unul dintre cei mai mari pianişti ai lumii. Casa Dinu Lipatti se află „în buricul târgului“, aproape de Piaţa Romană, dar este destul de neîngrijită şi poate fi pusă uşor la pământ de cineva cu rele intenţii. Clădirea vine din altă lume, şi pe altă lume părea şi una dintre proprietare, cu care-am schimbat câteva cuvinte.

Casa Dinu Lipatti, situată pe bulevardul Lascăr Catargiu, la numărul 12, a ajuns în atenţia publică de curând, atunci când s-a anunţat că a fost scoasă la licitaţie publică pentru suma de 1.908.339 de euro, în urma unei executări silite. Ministerul Culturii a încercat ieri să liniştească spiritele: clădirea este monument istoric, statul are drept de preempţiune, acest drept nu a fost oferit de cei care vând, prin urmare orice operaţiuni care se fac în jurul acestui imobil sunt şi vor fi nule de drept.

De parcă „dezvoltatorii imobiliari“ rău-intenţionaţi s-au sinchisit vreodată de existenţa Ministerului Culturii, iar numeroase case, inclusiv din această zonă, nu au fost puse la pământ cu toate că erau clasate drept monument istoric. În general, proprietarii şi rechinii imobiliari au pus autorităţile în faţa faptului împlinit, mai întâi distrugând (prin diverse metode), apoi demolând, şi după aceea întrebând: „care monument istoric?“.

La doi paşi de casa din Visarion

Casa în care-a locuit Dinu Lipatti (1917-1950) se află la intersecţia bulevardului central cu strada Visarion, având zidul lateral dreapta de-a lungul acesteia din urmă. Aşadar, imobilul este situat vizavi de casa din Visarion care-a fost abandonată şi lăsată, cu cruzime am putea spune, să se prăbuşească, până nu a mai rămas aproape nimic. S-a vorbit mult despre acest caz, iar cu ani în urmă Alexandru Tomescu a susţinut aici un minunat concert din muzică de Bach cu vioara sa Stradivarius, în faţa trecătorilor, locuitorilor zonei şi celor îndrăgostiţi de Bucureşti, pentru a atrage atenţia asupra situaţiei.

Degeaba: o altă clădire veche, impozantă la vremea ei, situată între străzile Stanislav Cihoschi şi Căderea Bastiliei, se pregăteşte să aibă aceeaşi soartă. Aşadar, se poate face acest lucru – a pune la pământ clădiri cu valoare istorică, chiar dacă zona este centrală şi una dintre cele mai frumoase ale Capitalei –, iar dezvoltatorii imobiliari şi susţinătorii lor din zona politicului ştiu foarte bine ce fac.

Plăci, graffiti-uri şi bătrânici

Casa Lipatti este frumoasă, vine în mod clar din altă lume, are o curte destul de mare şi atrăgătoare, dar aerul general este de părăsit şi abandonat. Se vede că imobilul nu a mai fost îngrijit de mult, iar câtva timp de distrugere controlată l-ar pune uşor la pământ. Deşi Ministerul Culturii susţine că imobilul este clasat ca monument istoric, nu am întâlnit nicăieri plăcuţa care să marcheze acest lucru. Pe partea laterală dreapta, cea de pe Visarion, se află placa memorială, care spune că Dinu Lipatti „a trăit şi a creat“ aici între 1930 şi 1943. Este însă atât de ştearsă, că nu îţi dai seama decât dacă ştii de existenţa ei. Alături, lângă colţul casei, un stencil obscen la adresa „homofobilor“, mostră de artă urbană.

Dau înconjur casei, să o fotografiez şi din alte unghiuri şi să încerc să mă apropii de intrare. O bătrânică, foarte în vârstă şi cu un tremur pronunţat al corpului, aflată la colţul clădirii, mă observă şi vine la poartă, cu mers încet, dar curioasă. Este una dintre proprietare, alături de „un domn bătrân“. Când aude că sunt jurnalist şi mă interesează vânzarea casei, schimbă însă brusc registrul: „Nu se vinde nimic! Vă spun eu, nu se vinde nimic! Nu mai pot să stau aici în ploaie cu dumneavoastră!“.

Mai multe despre Casa Lipatti

Casa Dinu Lipatti a fost construită la 1902 şi este opera arhitectului Petre Antonescu. Imobilul a fost renovat în 2008. Clădirea, cu accente de origine barocă, are ancadramentele ferestrelor şi portalul intrării oficiale elegant decorate cu elemente vegetale.

Locuinţa burgheză era tipică pentru Bucureştiul sfârşitului de secol al XIX-lea şi era decorată la interior cu lambriuri de lemn, cu pereţi acoperiţi cu mătase pe schelet de lemn.

Salonul avea o mica estradă, unde era amplasat pianul, la care adolescentul Dinu Lipatti repeta, compunea sau susţinea concerte. Se pastrează sobele, ancadramentele uşilor, decoraţia plafoanelor şi, parţial, mobilierul original încastrat.

Încăperile cu funcţiuni domestice sunt situate de-a lungul unui coridor lung care conduce spre intrarea secundară dinspre Strada Visarion. Imobilul are o mansardă generoasă, unde se aflau camerele servitorilor.

”Casa noastră din Bucureşti era totdeaună scăldată în lumină”, descria locuinţa Ana Lipatti, mama pianistului. ”Odaia lui Dinu era exact lângă a mea, cea a soţului meu mai departe, pentru că el întârzia noaptea cântând la vioară”, spunea ea.

Casa în care a locuit marele pianist şi compozitor Dinu Lipatti are opt camere. Zidăria este din beton, iar tâmplăria este din lemn, respectiv glafuri din marmură. Podelele camerelor sunt acoperite cu parchet clasic şi mochetă, iar în baie, gresie. Suprafaţa utilă este de 260,15 metri pătraţi, iar suprafaţa terenului de 707 metri pătraţi.

Citeşte şi: Casa lui Dinu Lipatti din centrul Bucureştiului, în pericol de demolare

FOTOGRAFII: Doinel Tronaru

Imagini din aceeasi galerie
  • FOTOGRAFII: Doinel Tronaru
  • Casa distrusă din strada Visarion
  • Lângă casa din strada Visarion
  • Strada Visarion
  • Casa dintre străzile Stanislav Cihoschi și Căderea Bastiliei
  • Casa dintre străzile Stanislav Cihoschi și Căderea Bastiliei
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: