Partizanele libertăţii. Patimile femeilor care au făcut parte din grupul Arnăuţoiu

Partizanele
libertăţii. Patimile femeilor care au făcut parte din grupul Arnăuţoiu

Maria Plop, împreună cu copilul de doi ani coborând din grota de la Râpele cu brazi

Martie 1949. Grupul de rezistenţă anticomunistă din Nucşoara, Argeş, pleacă în munţi. Din cei 16 membri, patru erau femei: Maria Plop, Maria Jubleanu, Elena Chirca, şi Aurelia Costea. Aceste femei şi-au urmat soţii şi fiii sperând într-o victorie iluzorie.

Mai mult de 30 de femei au fost implicate în lupta de rezistenţă anticomunistă din Nucşoara, Argeş între anii 1949 şi 1958 cât grupul a fost condus de Toma Arnăuţoiu. Pentru ele, ca şi pentru familiile lor, comunismul însemna pierderea proprietăţii, a libertăţii, a tradiţiilor strămoşeşti şi, nu în ultimul rând, interzicerea religiei.

Unele dintre ele erau soţii de preoţi - Iustina Constantinescu, Maria Andreescu, de învăţători - Laurenţia Arnăuţoiu, Ecaterina Marinescu, Elena Mica, Ecaterina Năstase, de oameni înstăriţi - Filofteia Băşoiu, Filofteia Tomeci, Elisabeta Rizea, profesoara Iuliana Preduţ Constantinescu, învăţătoarea Iuliana Lemnaru, iar altele proveneau din familii sărace – aşa cum era Maria Plop – sau din pătura de mijloc, precum Marina Chirca sau Ana Simion.

Cu un curaj şi o loialitate ieşite din comun, aceste femei au dus mesaje partizanilor, arme, alimente, haine, medicamente, găsind soluţii ingenioase de comunicare şi de a trece de cordoanele trupelor de securitate. Mai mult decât atât, patru dintre ele au ales lupta în munţi, alături de soţi şi fii, participând la ciocnirile dintre luptători şi trupele se securitate şi trăind în condiţii dramatice, mai ales în timpul iernilor.

Despre suferinţele extreme îndurate de ele au rămas puţine mărturii scrise. Ioana-Raluca Voicu-Arnăuţoiu, fiica Mariei Plop şi a lui Toma Arnăuţoiu, a scotocit arhivele CNSAS, adunând fir cu fir informaţii despre aceste femei care au dovedit că eroismul nu este un atribut exclusiv masculin. Toate aceste poveşti au fost reunite în expoziţia -„Rezistenţa anticomunistă de la Nucşoara – portrete de familii“, al cărei vernisaj a avut loc, anul acesta, la Teatrul Naţional din Bucureşti şi care, acum, se află la Memorialul de la Sighet.

„Adevărul“ vă prezintă în acest episod destinul primelor patru femei care au urcat muntele pentru a lupta cu arma în mână. 

1.Maria Plop, zece ani pe munte. A detestat până la moarte regimul comunist

Din cele patru femei care au urcat munţii alături de partizani, Maria Plop a fost singura membră a grupului din Nucşoara, care a rezistat de la înfiinţarea lui, în martie 1949 şi până la 20 mai 1958, când s-a predat împreună cu fiica ei, în vârstă de doi ani, şi a lui Toma Arnăuţoiu, după ce fraţii Arnăuţoiu au fost capturaţi de Securitate (foto jos, la arestare, împreună cu fetiţa de doi ani, Ioana).

Maria Plop, fiica lui Grigore şi a Ioanei, s-a născut la 14 septembrie 1927, în comuna Prisăcani, judeţul Iaşi, într-o familie de ţărani săraci care au avut şase copii. A plecat din comuna natală în august 1944, împreună cu familia doctorului Ioan Şteţcu, membru militant al Partidului Naţional Liberal, îngroziţi de violenţele săvârşite de trupele sovietice care, trecând Prutul, au ajuns şi în comuna lor.

În martie 1949, Maria Plop trăia în comuna Nucşoara, în casa lui Petre Arnăuţoiu, îngrijind de cei doi copii ai acestuia. Aici a asistat la primele întâlniri în care s-au purtat discuţii legate de organizarea grupului de rezistenţă şi pregătirile necesare deplasării în munţi. Organizarea propriu-zisă a grupului, cât şi a reţelei celor care aveau să-i ajute, a început la venirea la Nucşoara a fratelui mai mare al lui Petre, locotenentul Toma Arnăuţoiu, însoţit de colonelul Gheorghe Arsenescu.

Trimisă să ducă alimente partizanilor, Maria Plop nu s-a mai putut întoarce acasă, deoarece Securitatea începuse să facă arestări în Nucşoara, iar ea era una dintre persoanele vizate pentru a fi arestată. A detestat până la moarte regimul comunist, demagogia lui, violenţa prin care încerca să se impună.

A îndeplinit misiuni similare bărbaţilor

În cei peste nouă ani cât a fost membră a grupului, a îndeplinit misiuni similare cu ale bărbaţilor, s-a remarcat prin abnegaţie, curaj şi spirit de sacrificiu, reuşind să supravieţuiască celor mai grele situaţii şi condiţii de trai. La 22 mai 1956, în ascunzătoarea de la Râpele cu brazi, a dat naştere fiicei ei şi a lui Toma Arnăuţoiu (foto jos; uşa grotei de la Râpele cu brazi).

La 20 mai 1958, Toma şi Petre Arnăuţoiu au fost arestaţi, în urma ajutorului dat Securităţii de Grigore Poinăreanu, unul dintre susţinătorii grupului. Somată să se predea, Maria Plop a coborât din ascunzătoarea de la Râpele cu brazi ţinându-şi copilul în braţe. Maria a fost anchetată timp de un an la sediul Securităţii din Piteşti. În urma procesului, a fost condamnată la muncă silnică pe viaţă. Despărţită de copilul ei, fără să ştie ce s-a întâmplat cu acesta, a decedat la 31 ianuarie 1962 în închisoarea de la Miercurea Ciuc datorită condiţiilor mizerabile de detenţie.

PROCES VERBAL DE INTEROGATORIU – 24 MAI 1958 – orele 7.30 – 14.00

Învinuita PLOP MARIA, născută la 14 septembrie 1927 în comuna Prisăcani, judeţul Iaşi.

(....)În ceea ce priveşte misiunea primită în sensul de a-i supraveghea precizez următoarele: Teroriştii  ARSENESCU GHEORGHE şi ARNĂUŢOIU TOMA, mi-au spus că în fiecare zi să stau prin curte şi cînd voi observa organe de stat să-i anunţ pronunţând cuvintele: DORU sau NELUŢ, acesta fiind consemnul, stabilit între noi . Cînd strigam „DORU” însemna că am observat organele de stat prin apropiere şi ca urmare ei se ascundeau, iar cînd strigam „NELUŢ” însemna că am observat oameni din comună pentru care îi făceam atenţi. (....)

N.n. Doru şi Neluţ erau prenumele copiilor lui Petre Arnăuţoiu. Este de presupus că au fost alese pentru că nu atrageu atenţia celor care o puteu auzi.

Sentinţa nr. 107/1959

(...) Pentru atacurile teroriste de la lucrarea silvică din muntele Berevoiu, unde membrii bandei au fost în două rînduri, ei au efectuat în prealabil supravegherea lucrării timp de o zi şi observînd că a sosit un grup de persoane pe care le bănuiau a fi organe de partid şi de stat, ei au înconjurat cabana unde erau adunaţi în şedinţă circa 50 muncitori şi au instalat posturi de pază înarmată. Inculpatul Arnăuţoiu Toma a ţinut în faţa muncitorilor un discurs cu conţinut instigator duşmănos, iar inculpata Maria Plop a distrus tablourile conducătorilor partidului şi guvernului, după care prin terorizare şi sub ameninţarea armelor au jefuit importante cantităţi de materiale (alimente şi medicamente) care aparţineau statului şi erau aduse acolo pentru muncitori.

Proces verbal de interogatoriu 19 decembrie 1958. Învinuit Arnăuţoiu Toma, născut la 14 februarie 1921 în comuna Nucşoara, judeţul Argeş.

“(…..). În luna mai 1956 am luat legătura cu Marina Chirca şi Ana Simion şi am luat diferite ştiri şi informaţii în legătură cu naşterea unei femei (sic) aşteptînd să nască Plop Maria.

Am continuat să stăm în bordei şi în ziua de 22 mai 1956 la orele 8.30, terorista Plop Maria a născut un copil de sex feminin căreia i-am dat numele de Ioana – pe care l-am crescut. (…) ”

UNITATEA UM 0336 Piteşti

PROCES VERBAL Nr. 63

DE DEPUNERE ŞI PERCHEZIŢIE CORPORALĂ

Făcut astăzi 20 Mai 1958 ora 19,15 în Piteşti

Noi, Cpt. Constantinescu Păun din MAI Piteşti în virtutea drepturilor ce ne sunt acordate, dispunem depunerea în arest în interesul cercetărilor a numitei Plop Maria născută la ......... în comuna Prisecani Raionul Iaşi fiul lui Gligore şi Ioana de profesie muncitoare căsătorită cu ....... domiciliat în ............

Procedând la percheziţia corporală a susnumitului am găsit asupra lui următoarele obiecte şi valori: una haină postav negru uzată, un cojocel cu mîneci lînă, un cojocel f. mîneci, un plovăr lînă mînică, una cămaşe bărbat, una pereche chiloţi, una pereche mînuşi lînă, două prosoape, una batistă, două trăistuţe, două fustişoare, două bluziţe, două cămăşuţe, două perechi pantalonaşi lungi, una pereche mînuşi, una pereche ciorapi lînă, una căciuliţă lînă pentru copil, precum şi una curea piele, un portofel piele uzat, un fluer cu busolă, un pieptene, un fermoar, două oglinzi mici.

Drept pentru care am încheiat prezentul proces verbal.

OFIŢER DE SERVICIU,

ss. Cpt. Constantinescu Păun  Percheziţionat

                                                            ss. Mariea Plop

Notă

de obiectele ce rămîn asupra numitei Plop Maria:

- (…).

– două cămăşuţe, două perechi pantalonaşi din finet şi o cămăşuţă scurtă pentru copil.

– una flaneluţă de lînă pentru copil

– una băzmăluţă pentru copil 

 

Penitenciarul Miercurea Ciuc

Nr. 338 din 31.01.1962

CĂTRE

DIRECŢIA GENERALĂ A MILIŢIEI

SERVICIUL EVIDENŢEI OPERATIVE

Vă facem cunoscut că în ziua de 31.01.1962 a decedat în Penitenciarul Miercurea Ciuc numita Plop Maria fica lui Grigore şi al Ioana născuta în 1927 luna Septembrie ziua 14 în comuna Prisecani raionul Iaşi regiunea Iaşi profesia casnică.

A fost depus (sic) la data de 20 mai 1958 în baza mandatului de arestare nr. 393/1959 emis de Trib. Militar al Reg. II a Militare Buc. pentru delictul că s a încadrat în 1949 în banda teroristă a lui Arnăuţoiu Toma art. 207 c.p.

S a eliberat Decedat din cauza insuficienţei circulatorie şi T.B.C. pulmonar.

COMANDANT           Şef Bir. Evidenţă

ss. indescifrabil            ss. Indescifrabil

2.Maria Jubleanu, mamă a cinci copii, a fost împuşcată

Maria Jubleanu s-a născut în 1910 în comuna Nucşoara. A fost soţia lui Titu Jubleanu şi mamă a cinci copii. Şi-a urmat soţul şi fiul mai mare, Constantin, plecând împreună cu ei pe munte. În 1951, în urma unei confruntări cu trupele de securitate, Maria Jubleanu (foto jos, împreună cu soţul şi doi dintre copii) a fost împuşcată mortal, soţul ei fiind forţat să o înmormânteze în locul unde a fost ucisă.

314/15 Februarie 1952

SINTEZA INFORMATIVA

întocmită în problema bande pe perioada anului 1951

În urma operaţiunilor efectuate de organele noastre în perioada 1949 1950, au rămas unele rămăşiţe de bande nelichidate. Printre aceste rămăşiţe se află şi câteva elemente conducătoare care n'au putut fi identificate.

Astfel în primăvara anului 1951, ne sunt semnalate un număr de 23 rămăşiţe a acestor bande, iar ulterior, în urma reorganizării reţelei informative, a reeşit (sic) că din cele 23 de grupuri teroriste, s'au format un număr de 13 bande înarmate, cu un număr total de 85 elemente. Dintre aceste bande, 5 dintre ele au devenit mai importante prin activitatea desfăşurată, prin agresivitatea lor şi numărul elementelor componente. (Banda GAVRILĂ IOAN – Reg. Sibiu; IŞFĂNUŢ DUMITRU – Reg. Severin; fraţii ARNĂUŢOIU – Reg. Argeş; ŞUŞMAN TEODOR – Reg. Cluj; POP ONIGA – Reg. Baia Mare). (……).

În acest scop în vara anului 1951, au fost întreprinse câteva acţiuni importante de scotocirea terenului, ultima având ca rezultat, depistarea a două elemente: TITU JUBLEANU (arestat) şi soţia acestuia MARIA JUBLEANU (împuşcată în timpul acţiunii). În această operaţie a reuşit (sic) să fugă bandiţii MARINESCU IOAN şi CONSTANTIN JUBLEANU, care se aflau împreună în momentul când au fost surprinşi de organele noastre.

Din cercetările duse asupra banditului TITU JUBLEANU nu s'a (sic) putut obţine indicii care să ne ducă la prinderea restului bandei, în afară de descoperirea câtorva bordee (sic) părăsite şi puncte unde erau îngropate alimente. (….).

„DIRECŢIUNEA GENERALĂ A SECURITĂŢII STATULUI – REGIONALA

ARGEŞ

Către Tov. Colonel BIRTAŞ GH.

19 Aprilie 1952

Numitul TOMA VUŢĂ muncitor lăcar la IPEIL semnalează că în ziua de 15 aprilie orele 16 a venit la cantonul său MARINESCU ION şi JUBLEANU CONSTANTIN.

(…) JUBLEANU CONSTANTIN a spus că mama sa a fost împuşcată numai cu un glonţ de către miliţieni iar ca să moară miliţienii i-au sfărâmat capul cu patul armei. – I-a arătat lui TOMA VUŢĂ un semn în ceafă spunând că a fost lovit de un glonţ în timp ce era urmărit cu ocazia prinderii tatălui său şi împuşcarea mamei sale, însă în prezent s-a vindecat cu toate că îi luase o bucată de carne. (…)

MAIOR DE SECURITATE,

N. Briceag

3.Elena Chirca, „înarmată cu un pistol“. Securitatea i-a luat patru copii minori şi i-a dus la orfelinat

Elena (Lina) Chirca (foto jos, împreună cu soţul), soţia lui Ion Chirca (poreclit „Dezertorul“) s-a născut în anul 1903. În martie 1949, când s-a format grupul de rezistenţă de la Nucşoara, Lina Chirca şi-a urmat soţul şi pe cei doi fii mai mari, Gheorghe şi Eugeniu, devenind membră.

În octombrie 1949, din pricina condiţiilor grele în care partizanii trăiau pe munte, Lina Chirca a revenit în satul Slatina, unde va sta ascunsă până în noaptea de 24 spre 25 decembrie 1949, cand, urmărită fiind de Securitate, va fi arestată.

Pentru a o constrânge să facă declaraţii complete, Direcţia Regională a Securităţii Poporului Piteşti, a emis un ordin prin care se cerea ca cei patru copii minori ai Elenei Chirca „să fie internaţi temporar“ în căminele de orfani din Piteşti.

Anchetată de Securitate, acuzată nu doar că a făcut parte din grupul de rezistenţă, dar şi pentru că nu şi-a denunţat soţul şi fiii, Lina Chirca este judecată în 1950 şi condamnată de Tribunalul Militar Bucureşti, Secţia a-II-a, la cinci ani de închisoare. Va deceda la 6 iulie 1953, în Spitalul închisorii Văcăreşti. 

 

REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

Direcţiunea Poliţiei de Siguranţă

DIRECŢIUNEA REGIONALĂ A SECURITĂŢII POPORULUI PITEŞTI.

Nr. 1317          10 Ian.1950

            Către

COMITETUL PROVIZORIU AL JUD. ARGEŞ.

Secţia Muncă şi prevederi Sociale.

Sesizaţi de faptul că locuitorul ION P. CHIRCA şi soţia sa ELENA din comuna Nucşoara – Muscel şi-au părăsit domiciliul fără a-i (sic) se cunoaşte adresa din Aprilie 1949, lăsîndu şi copii în voia soartei, flămînzi, desbrăcaţi şi puşi în situaţia de a cerşi pe drumuri;

Vă rugăm a dispune internarea celor 4 copii în căminele de orfani Piteşti – temporar şi anume:

1. Adriana I. Chirca de ani 14.

2. Virginia I. Chirca   "  "   10.

3. Stelian I. Chircă     "  "     7.

4. Ion I. Chirca           "  "     5.

 

COLONEL DE SECURITATE,

    ss. indescifrabil

 

TRIBUNALUL MILITAR BUCUREŞTI Secţia II a

Dosar Nr.1743/1950

Fil.663/1950

P R O C E S – V E R B A L  (MINUTA) 1183

Astăzi, anul 1950, luna Decembrie, ziua 20,

Tribunalul Militar Bucureşti Secţia II a, compus conform art. 9 14 C.J.M. din:

Preşedinte:      Lt.Col.Mag. MIHĂILESCU PASCAL,

Membrii:         Maior Mag. LAZĂR SAVA,

       "   Locot.Maj. IORDACHE CONSTANTIN

       "   Locot. ROŞIORU CONSTANTIN

       "   Locot. NAGHY ALEXANDRU.

deliberând în secret, conform art. 291 295 C.J.M., asupra culpabilităţii şi aplicaţiunii pedepsei în cauza penală privitoare pe: CHIRCA ELENA şi alţii .

Condamnă pe: CHIRCA ELENA, (…..) la 5 (cinci) ani închisoare corecţională, 3 (trei) ani interdicţie corecţională şi 4.000 (patrumii) lei amendă.

4. Aurelia Costea n-a rezistat condiţiilor grele din munte

Aurelia Costea s-a născut la 24 august 1924, în comuna Nucşoara. Din aprilie 1949, a făcut parte efectiv din grupul de rezistenţă. A transmis scrisori către persoane din Câmpulung care au ajutat cu alimente, îmbrăcăminte şi arme pe cei din munţi.

Condiţiile grele de trai pe munte au determinat-o să revină după câteva săptămâni în comuna Nucşoara, unde a stat ascunsă un timp în gospodăria mamei sale. A fost arestată la 15 noiembrie 1949. A fost anchetată, judecată într-un lot cu alte 35 de persoane, şi condamnată de Tribunalul Militar Bucureşti la opt ani de închisoare corecţională. A fost eliberată la 10 martie 1956.

PROCES =VERBAL

Astăzi, 28 Mai 1950, făcut la Piteşti;

Noi, POPESCU ILIE, locot.major din cadrele Direcţiunei Generale a Securităţii Poporului;

Cercetând pe numiţii, (…..) AURICA COSTEA, VICTORIA ARNĂUŢOIU, ELENA I CHIRCA, EUGENIU I CHIRCA şi ceilalţi, ca unii ce au făcut parte din banda teroristă ARSENESCU, au alimentat această bandă cu muniţie, arme, echipament şi alimente, au găzduit şi tăinuit această bandă, urmare dosarului primului lot, ce a fost înaintat şi înregistrat la Tribunalul Militar Bucureşti, judecat fiind de instanţele acestui Tribunal la data de 5-6 Mai 1950, – rezultatul este după cum urmează: (……)

16. AURICA COSTEA, născută la 24 August 1924, în com. Nucşoara Muscel, cu ultimul domiciliu în com. Nucşoara Muscel.

A fost arestată la 15 Noembrie 1949.

În luna Aprilie 1949 pe când făcea serviciu la IOSIF NIŢU, a fost trimisă de către acesta cu o scrisoare la C. Lung la sora lui TOMA ARNĂUŢOIU, anume ELENA FLOAREA (corect Elena Ion – n.n.), care la rândul ei a trimis-o la MARGARETA PÂSLARU, căreia i-a predat scrisoarea şi a ridicat o altă scrisoare ce i-a dat-o lui IOSIF NIŢU şi acesta lui TOMA ARNĂUŢOIU.

(…). În luna Iunie 1949, a fost la C. Lung de două ori însoţită de AUREL CHIRCA, ridicând odată arme şi a doua oară un aparat de radio valiză, pe care le-a adus la AUREL CHIRCA în comuna Nucşoara Muscel. Armele le-a ridicat de la GEORGESCU CONSTANTIN, iar aparatul de radio de la MARGARETA PÂSLARU. (….).

Drept pentru care am adresat prezentul proces verbal spre cele legale, iar în ce priveşte elementele noi ce apar în declaraţiile inculpaţilor, aceştia sunt în urmărirea noastră, iar parte în curs de cercetări.

LT.MAJ. DE SECURITATE

ss/ I. Popescu

 

PREŞEDINTELE SECŢIEI I a

Lt. COLONEL MAG.

ss. Mihăilescu Pascal

MEMBRII: Maior Mag. ss. Lazăr Sava 

Locot. Maj. Iordache Const.

Locot. ss. Roşoiu C tin       

Locot. ss. Nahy Alexandru 

G R E F I E R,

Anastasiu Gheorghe

Condamnă pe: (…..) AURICA COSTEA la 8 (opt) ani închisoare corecţională, 3 (trei) ani interdicţie corecţională şi câte 8.000 (opt mii) amendă corecţională fiecare. Îi mai obligă pe fiecare la plata a câte 4.000 (patru mii) lei cheltuieli procedurale.

Mai multe informaţii pot fi găsite pe eroinenucsoara.ro

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: