Istoria scrisului, la Cotroceni

Trusa pentru desen a lui Cuza, dar şi pana de scris din aur a regelui Carol I pot fi admirate de vizitatorii Muzeului Cotroceni. Expoziţia „În memoria timpului, instrumente în arta scrisului“ este deschisă în Salonul Cerchez al Muzeului Naţional Cotroceni.

Iniţiativa specialiştilor de la Muzeul Naţional Cotroceni, realizată în colaborare cu numeroase instituţii muzeale din Bucureşti şi din ţară, urmăreşte să aducă în atenţia publicului vizitator instrumente de scris, celebre prin faptul că au aparţinut unor personalităţi importante din viaţa politică, socială şi culturală românească sau pentru că reprezintă piese de excepţie pentru epoca lor.

Astfel, în cadrul expoziţiei figurează: călimări de brâu şi inele sigilare din secolul al XVIII-lea, pana de scris din aur a lui George Bariţiu, tocul pentru scris atribuit lui C.A. Rosetti, călimară de la Divanul Ad-hoc, trusa pentru desen a domnitorului Al. I. Cuza, pana de scris din aur a regelui Carol I, mapele de birou ale regelui Carol I, reginei Elisabeta şi principelui Nicolae, tocul folosit de Ion C. Brătianu la Congresul de la Berlin în 1878, creionul din aur al mareşalului Alexandru Averescu, biroul de lucru al lui Nicolae Iorga, trusa de birou a lui Petru Groza etc.

În „vizită" la marii clasici

Atmosfera de odinioară, în care scriau la birourile lor marii clasici ai literaturii române: Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogaş, Şt. O Iosif, Al. Macedonski, George Coşbuc, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Camil Petrescu, George Călinescu, I. Al. Brătescu-Voineşti, este recompusă prin expunerea obiectelor de birou care le-au aparţinut: tocuri cu peniţă, călimări, coupe-papier, press-papier, mape de birou, stilouri însoţite de manuscrise, sau de una dintre cele mai importante invenţii ale lumii moderne, maşina de scris, toate mărturisind că scrisul poate fi o pasiune.

Muzeul Naţional Cotroceni a organizat această inedită expoziţie în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române şi în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României, Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească" Târgovişte, Complexul Muzeal Naţional „Moldova" Iaşi, Muzeul Literaturii Române Iaşi, Muzeul de Istorie a Evreilor din România „Şef Rabin Dr. Moses Rosen", Colecţia muzeală a Episcopiei Armeano-Gregoriene din România.

*Expoziţia va fi deschisă publicului până la 31 august 2011, iar programul de vizitare este de marţi până duminică, între orele 9.30 şi 17.30.

Nu lipsesc armenii

Un spaţiu restrâns este dedicat şi colecţiei de manuscri-se armeneşti, care se află în fondul Bibliotecii Casei de Cultură „Hovsep şi Victoria Dudian" din Bucureşti, fiind cunoscută influenţa pe care centrele de creare şi copiere a manuscriselor armeneşti au avut-o, încă din secolul al V-lea, asupra ornamentaţiei miniaturii în Ţările Române.

Aniversare Schweitzer-Cumpăna

Tablou din expoziţia Rudolf Schweitzer-Cumpăna  Foto: M. Ipate



În Spaţiile Medievale ale Muzeului Naţional Cotroceni, a avut loc aseară vernisajul expoziţiei „Rudolf Schweitzer-Cumpăna. 125 de ani de la naştere", care va fi deschisă până la 31 august. Expoziţia numără peste 120 de lucrări, de la începuturile picturii lui Rudolf Schweitzer-Cumpăna (1886-1975) şi până la ultima parte a creaţiei acestuia.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările