Scriitoarea poloneză Olga Tokarczuk câştigă Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2018. Austriacul Peter Handke, laureatul pe 2019

Scriitoarea poloneză Olga Tokarczuk câştigă Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2018. Austriacul Peter Handke, laureatul pe 2019

Scriitoarea poloneză Olga Tokarczuk, la FILIT, 2017                                        FOTO: Rodica Rodean

Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2018 a fost decernat scriitoarei poloneze Olga Tokarczuk pentru „o imaginaţie narativă care, cu pasiune enciclopedică, reprezintă trecerea limitelor ca formă de viaţă”. Nobelul pentru anul 2019 i-a fost acordat scriitorului austriac Peter Handke, „pentru o operă influentă care, cu ingeniozitate lingvistică, a explorat periferia şi specificitatea experienţei umane”, a anunţat Academia Suedeză.

Ştiri pe aceeaşi temă

Olga Tokarczuk (57 de ani) este o scriitoare poloneză, eseistă, autoare de scenarii, poetă, psihologă, laureată a Premiului Literar Nike (2008).

Olga Tokarczuk a fost crescută în Sulechow, ulterior venind cu părinţii în Kietrz, unde a terminat liceul C.K. Norwid. A absolvit psihologia la Universitatea din Varşovia. În timpul studiilor a avut grijă ca voluntar de persoanele bolnave psihic. După studii a lucrat ca psihoterapeut în centrul de sănătate mintală din Wałbrzych. După ce primele opere literare şi-au câştigat popularitatea, a renunţat să mai lucreze şi după ce s-a mutat în Nowa Ruda şi-a consacrat scrierile. În prezent locuieşte în Krajanów din jurul oraşului Nowa Ruda în Sudet; peisajul şi cultura acestor împrejurări apar in câteva dintre operele sale. Predă versuri în proză pentru Studiul Literar- Artistic la Universitatea Jagiellonă din Cracovia.

A fost coorganizatorul Festivalului de Poveşti, în timpul căruia autori de scurte forme literare din Polonia şi străinătate îşi prezintă operele. Din 2008 îşi continuă activitatea de compunere a scrierii sale la Universitatea Opole. Olga Tokarczuk face parte din partidul Zieloni 2004 şi este membru al redacţiei „Critica politică”.

Printre scrierile lui Tokarczuk se numără Ultimele povestiri, Rătăcitorii, Călătoria oamenilor Cărţii- toate apărute la Editura Polirom. 

Tokarczuk, în România

În 2017, Olga Tokarczuk participa, alături de Mircea Cărtărescu, la FILIT, acolo unde au povestit cum s-au întâlnit prima dată. 

În 2000, pe când Mircea Cărtărescu, însoţit de Ioana Nicolaie, soţia sa, se afla în Berlin cu o bursă, alături de alţi şapte autori, a întâlnit-o pe Olga Tokarczuk. Felul în care a ajuns să se apropie de ea, să discute cu ea, a fost, a povestit autorul, şi pentru că avea „culori de avertizare”, îşi exhiba forţa.

Olga Tokarczuk i-a făcut „o impresie de neşters”, având, după spusele scriitorului, o înfăţişare extrem de puternică, arătând „ca un arici, foarte drăguţă”, cu un păr ţepos, vopsit negru. 

„ Mi s-a părut că arată într-un fel foarte puternică, dar în alt fel, foarte slabă şi neajutorată... a fost singura dintre colegii noştri de atunci de care m-am putut apropia”, şi-a amintit Cărtărescu. 

A ajuns să stea de vorbă la masă cu scriitoarea poloneză căreia i-a povestit despre situaţia României. Scriitorul era pesimist, spunând că e rău. El considera că era în regulă această viziune, însă răspunsul Olgăi Tokarczuk avea să îi schimbe viziunea. 

„Ea mi-a spus: „<< voi, românii, sunteţi singurul popor pe care îl cunosc, care se autodepreciază, care vorbeşte rău despre el însuşi”. Acest lucru nu l-am mai întâlnit la alţii>>”, îşi aminteşte Mircea Cărtărescu discuţia cu Tokarczuk.

Peter Handke (76 de ani) este scriitor, dramaturg şi traducător austriac. Handke şi mama sa au trăit în sectorul Pankow din Berlinul ocupat de sovietici, între 1944 şi 1948, înainte de a se muta în Griffen. Conform unor biografi ai scriitorului, dependenţa de alcool a tatălui vitreg şi accesul limitat la o viaţă culturală au contribuit la antipatia lui Handke pentru obicei.

În 1954, Handke a fost trimit la un internat catolic de băieţi unde a publicat primul său text, în ziarul şcolii, Fackel. În 1959, s-a mutat la Klagenfurt, unde a făcut şi liceul. În 1961, a început să studieze dreptul la Universitatea din Graz. 

Printre romanele sale se numără „A Sorrow Beyond Dreams”, ”The Goalie's Anxiety at the Penalty Kick” sau ”Storm Still”. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: