Noi apariţii în colecţia „Historia” a Editurii Polirom

Colecţia „Historia” a Editurii Polirom se îmbogăţeşte cu noi titluri captivante din istoria universală, istoria recentă – despre istoria pe care trebuie să o ştim pentru a putea înţelege prezentul.

În librării

• Armand Goşu, Între Napoleon şi Alexandru I. Contextul internaţional al anexării Basarabiei

Ediţia a II‑a, revăzută şi adăugită

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut şi Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goşu, specializat în spaţiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internaţional decât al negocierilor dintre delegaţiile otomană şi rusă la conferinţele de pace de la Giurgiu şi de la Bucureşti. Sprijinindu-şi concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele ruseşti, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecinţe majore din istoria diplomaţiei europene, de la formarea celei de-a treia coaliţii antinapoleoniene şi negocierea alianţei ruso-otomane din 1805 până la pacea de la Bucureşti, cu anexarea Basarabiei şi invazia lui Napoleon în Rusia.

• ***, Monarhia Habsburgică (1848-1918). Volumul III. Problema naţională

Ediţie în limba română coordonată şi îngrijită de Rudolf Gräf • Traducere de Iosif Marin Balog, Loránd Mádly, Raluca Nelepcu, Dana Stanciu-Păscăriţa şi Nicolae Teşculă • Coeditare cu Academia Română, Centrul de Studii Transilvane

O sinteză în şase volume a monumentalei lucrări Die Habsburgermonarchie 1848‑1918, editată de Comisia pentru Istoria Monarhiei Austro-Ungare din cadrul Academiei de Ştiinţe a Austriei

„Dacă, începând cu anul 1918, în Europa Centrală centrul de greutate s-a deplasat din ce în ce mai mult în direcţia statului naţional, acest obiectiv a fost totuşi departe de a fi realizat. Este însă foarte posibil să ne gândim la un viitor nu foarte îndepărtat în care conceptul extensiv de stat al naţionalităţilor îl înlocuieşte pe cel de stat naţional. Deşi marile traiectorii ale dezvoltării par de nestăvilit pe termen lung, omului îi este dat să stabilească, prin implicare personală, dacă procesul istoric va duce prin pustiul de beton al totalitarismului sau prin peisajul pluralismului.” (Robert A. Kann)

• Niall Ferguson, Marele Război. 1914-1918

Traducere de Ioana Aneci

Specialist în istorie modernă şi istorie economică, Niall Ferguson face aici istoria Primului Război Mondial, încercând să-i determine cauzele şi să-i explice întreaga desfăşurare şi consecinţele pe care le-a avut. De la factorii care au provocat prăbuşirea ordinii europene în 1914 la panorama războiului şi chiar la evoluţia pe care acesta ar fi putut-o avea dacă, de exemplu, Marea Britanie sau SUA nu ar fi intrat în război, Ferguson face o analiză detaliată pe parcursul căreia demontează mitul inevitabilităţii Primului Război Mondial. Critică atât politica Germaniei, cât şi pe cea a Marii Britanii din epocă şi ilustrează impactul funest al celei din urmă asupra istoriei europene ulterioare, punând într-o nouă lumină problema datoriilor de război.

• Orlando Figes, Europenii. Trei vieţi şi formarea unei culturi cosmopolite în Europa secolului al XIX-lea

Traducere de Lucia Popovici

Pornind de la un număr uriaş de documente, scrisori şi alte materiale din arhive, bine-cunoscutul istoric Orlando Figes face o analiză a Europei în ansamblu şi a culturii europene aşa cum s-a configurat ea în secolul al XIX-lea, ajungînd să se impună ca unic model în întreaga lume. În stilul său de mare povestitor, Figes reconstituie destine diverse pentru a recompune lumea culturală europeană de secol XIX. În centru se află acum trei personaje care, prin nenumăratele lor legături, conduc spre toate mişcările şi personalităţile culturale ale epocii: Pauline Viardot, mezzosoprană şi compozitoare, Louis Viardot, critic de artă, director de teatru şi jurnalist, şi celebrul scriitor rus Ivan Turgheniev.

• Douglas A. Howard, O istorie a Imperiului Otoman

Traducere de Irina Vainovski‑Mihai şi Adina Avramescu

O istorie exhaustivă acoperind peste şase secole, de la fondarea Imperiului Otoman în Eurasia postmongolă până după Primul Război Mondial, când s‑a semnat ultimul tratat de pace şi s‑au consfinţit hotarele Turciei moderne sub Kemal Atatürk, acest volum ne arată ce a fost, cum s‑a format şi cum s‑a destrămat Imperiul Otoman. Accesibil şi bine organizat, cu numeroase ilustraţii, volumul tratează nu doar istoria politică a imperiului, începând cu sultanul şi curtea lui, ci şi istoria lui economică, religioasă, culturală şi mai ales socială, cu viaţa elitelor, dar şi a oamenilor de rând, în capitală, ca şi în provincii.

• John Lewis Gaddis, Războiul Rece. Înţelegerile, spionii, minciunile, adevărul

Traducere de Diana Ţuţuianu

După încheierea, în 1945, a celui de-al Doilea Război Mondial, a început o nouă confruntare, de o natură şi o amploare fără precedent, pe care George Orwell o va numi Războiul Rece: din 1947 pînă la căderea Zidului Berlinului (1989) şi apoi a Uniunii Sovietice (1991), lumea va trăi sub ameninţarea unui conflict nuclear. Cercetînd o serie de arhive deschise de curînd şi apelînd la numeroase mărturii şi volume de memorii, John Lewis Gaddis analizează în profunzime desfăşurarea, dar şi cauzele declanşării unor evenimente care au marcat a doua jumătate a secolului XX. Într-o sinteză remarcabilă, Gaddis readuce la viaţă toate episoadele importante ale unei epoci care, mai mult decît oricare alta, a modelat configuraţia geopolitică a lumii de azi.

>> În curând, în librării:

Niall Ferguson, Războiul Lumii. Epoca urii

Traducere de Alina Predescu

Lumea părea stabilă şi relativ paşnică la începutul secolului XX, care avea să se dovedească a fi de departe cel mai violent şi mai înfiorător din istorie. Majoritatea societăţilor au fost înghiţite de conflicte fanatice, genocide şi totalitarisme de la izbucnirea Primului Război Mondial până la sfârşitul Războiului Rece. Dată fiind istoria sângeroasă a acestui veac, îngrijorarea cu privire la posibilitatea repetării ei astăzi a devenit o preocupare majoră pentru istorici şi analiştii politici. Niall Ferguson face o radiografie a cauzelor care au dus la instaurarea terorii în secolul trecut, o veritabilă epocă a urii, în multe privinţe fără echivalent în istoria omenirii, ce a schimbat radical faţa lumii şi a marcat declinul Occidentului.

• ***, Monarhia Habsburgică (1848-1918). Volumul IV. Problema confesională

Ediţie în limba română coordonată şi îngrijită de Rudolf Gräf Traducere de Mircea‑Gheorghe Abrudan, Ioana Florea şi Loránd Mádly

Coeditare cu Academia Română, Centrul de Studii Transilvane

O sinteză în şase volume a monumentalei lucrări Die Habsburgermonarchie 1848‑1918, editată de Comisia pentru Istoria Monarhiei Austro‑Ungare din cadrul Academiei de Ştiinţe a Austriei „Textele aduc o contribuţie esenţială la cunoaşterea monarhiei dunărene şi mai ales la evidenţierea efectelor de durată ale stăpânirii austriece în provinciile româneşti sau la detalierea relaţiilor dintre Regatul României şi Imperiul Habsburgic sau (între 1867 şi 1918) cel Austro‑Ungar. Viziunile reputaţilor istorici ai vremii vor putea fi de acum coroborate mai uşor cu cercetările şi concluziile specialiştilor din România, îmbunătăţind astfel fresca reconstituirii trecutului comun european, în spiritul adevărului omeneşte posibil, mereu perfectibil.” (Ioan-Aurel Pop)

• David Graeber, David Wengrow, Zorii tuturor lucrurilor. O nouă istorie a omenirii

Traducere de Miruna Munteanu

De secole ne tot spunem o poveste foarte simplistă despre originile societăţilor umane şi ale inegalităţilor sociale: în cea mai mare parte a existenţei lor pe acest pământ, oamenii au trăit în mici cete de vânători-culegători. Apoi au intrat în scenă agricultura şi, odată cu ea, proprietatea privată. În cele din urmă s-au născut oraşele, marcând nu doar apariţia civilizaţiei, ci şi a războaielor, birocraţiei, patriarhatului şi sclaviei. Dar această poveste ridică o problemă serioasă: e falsă. David Graeber şi David Wengrow şi-au propus să „pună bazele unei noi istorii a lumii”. O carte monumentală de o amploare intelectuală formidabilă, care vă va schimba definitiv percepţia asupra istoriei omenirii.

• A.J.P. Taylor, Originile celui de-al Doilea Război Mondial

Ediţia a II-a • Traducere şi note de Lucian Leuştean • Postfaţă de I. Ciupercă

În această lucrare controversată şi provocatoare, A.J.P. Taylor se întreabă dacă Hitler şi-a propus în mod deliberat să pornească un război. Iar concluzia la care ajunge pare să fie paradoxală: evidenţiind resentimentele, suspiciunile şi tensiunile internaţionale create de condiţiile încheierii primei conflagraţii mondiale, autorul demonstrează că vina declanşării celui de-al Doilea Război Mondial aparţine tuturor. Mai mult, departe de a fi premeditat, războiul izbucnit în 1939 a fost o tragică eroare şi rezultatul unor gafe diplomatice de ambele părţi.

„Hitler a reprezentat un puternic element dinamic, dar a fost combustibilul pentru un motor existent. A fost, în parte, creaţia Versailles-ului, în parte creaţia ideilor comune ale Europei contemporane. Mai mult decât orice, a fost creaţia istoriei germane şi a prezentului german. Hitler a fost placa de rezonanţă pentru naţiunea germană.” (A.J.P. Taylor)

• Brendan Simms, Hitler: doar lumea era de ajuns. O biografie

Traducere de Andrei Pogăciaş

Cea mai recentă biografie a lui Hitler, scrisă de un reputat istoric specializat în Germania şi Marea Britanie, abordează viaţa şi destinul politic ale celebrului dictator dintr-un unghi diferit, cu accent pe sursele şi tradiţiile care i-au hrănit ideile şi pe modul cum s-au născut aceste idei şi cum i-au ghidat acţiunile criminale. Înţelegem astfel că Hitler reflecta în bună măsură în gândirea sa mai vechile concepţii paranoice ale geopoliticii germane şi vedem totodată într-o altă lumină diferitele obsesii ale politicii sale, precum ostilitatea faţă de Statele Unite şi faptul că le considera cea mai mare ameninţare pentru Germania, mai mare chiar şi decât cea reprezentată de Uniunea Sovietică.