
Premierul Estoniei şi-a anunţat demisia
Premierul eston Juri Ratas şi-a anunţat intenţia de a demisiona, a anunţat miercuri opurtătoare de cuvânt a Guvernului, Liisi Poll, relatează AFP.
Premierul eston Juri Ratas şi-a anunţat intenţia de a demisiona, a anunţat miercuri opurtătoare de cuvânt a Guvernului, Liisi Poll, relatează AFP.
Arhiepiscopul Letoniei a solicitat marţi crearea unui cadru legal atât pentru cuplurile de acelaşi sex, cât şi pentru persoanele care doresc să trăiască împreună fără a se căsători, aşa cum cere tradiţia.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat într-un interviu acordat săptămânalului „Journal du dimanche” că liderul de la Minsk Aleksandr Lukaşenko „trebuie să plece”, transmite AFP.
Lituania, Letonia şi Estonia au înscris luni numele preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko şi altor 29 funcţionari ai regimului său pe o listă neagră, din cauza unei presupuse fraude electorale şi unei reprimări a manifestanţilor în favoarea democraţiei, relatează AFP.
NATO a aprobat un Plan de Apărare a Poliţiei şi ţărilor baltice Estonia, Letonia şi Lituania, în urma unui compromis cu Turcia - care se opunea prin veto -, au anunţat diplomaţi, relatează AFP.
Oficial, se numeşte "bula baltică de călătorie", un fel de "Schengen regional" aşa cum îl numea publicaţia LSM, primul spaţiu de cooperare post-pandemie, extrem de interesant prin perspectivele economice pe care le deschide.
Grupuri de hackeri şi infractori cibernetici din Rusia suspectaţi în Occident de colaborare cu serviciile secrete ale acestei ţări au dus anul trecut o campanie agresivă de destabilizare a Letoniei, stat membru NATO şi UE, arată raportul anual pe această temă a serviciului local de informaţii (VDD), potrivit baltic-course.com.
Lituania şi Norvegia au efectuat vineri un schimb de spioni cu Rusia, a anunţat directorul serviciilor secrete lituaniene Darius Jauniskis.
Ambasadorul rus în Estonia a fost convocat luni la Ministerul de Externe al acestei ţări membre NATO în legătură cu un incident aerian produs vineri în Marea Baltică.
Rusia continuă să se doteze cu rachete „interzise“ şi se pregăteşte de războaie regionale limitate în Europa, scrie publicaţia germană „Die Welt“, pe baza raportului unui politolog şi al unui general german în retragere.
Ţările Baltice sunt expuse în continuare riscurilor de spălare a banilor ruseşti, după ce mai multe bănci mari au fost implicate în scandaluri provocate de astfel de activităţi, a declarat un oficial al Europol, transmite Reuters.
SummaryPreşedintele american Donald Trump şi-a lăudat, în prezenţa preşedinţilor ţărilor baltice, fermitatea faţă de Rusia, dar şi-a reafirmat în acelaşi timp convingerea că se poate înţelege bine cu Vladimir Putin, scrie AFP.
Liderii ţărilor baltice urmează să-i ceară preşedintelui american Donald Trump să le trimită mai mulţi militari şi să consolideze apărarea antiaeriană a flancului de est al NATO în cadrul unei întâlniri prevăzute marţi, potrivit unor reprezentanţi ai acestor ţări, relatează AFP.
Săptămâna trecută, Trezoreria SUA a acuzat cea de-a treia bancă din Letonia, ABLV, de „spălarea banilor instituţionalizaţi”. The Gurdian scrie că Danske, cea mai mare bancă din Danemarca, a închis 20 de conturi ai clienţilor ruşi în 2013 ca urmare a unui raport de avertizare privind nereguli, care susţine că sucursala sa estoniană a fost implicată în activităţi suspecte şi, eventual, ilegale.
După declararea victoriei în Siria, liderul de la Kremlin ar putea lansa un nou val de acţiuni destabilizatoare în ţările din Europa de Est, un mesaj clar pentru NATO privind puterea Moscovei.
Capacităţile militare de care dispun Moscova şi Beijingul au avansat atât de mult încât, în anumite circumstanţe, forţele americane nu ar ieşi învingătoare dintr-un conflict cu ruşii sau chinezii.
Vicepreşedintele american Mike Pence a dat asigurări luni la Tallinn că reducerea numărului diplomaţilor americani în Rusia nu va slăbi angajamentul Washingtonului pentru securitatea aliaţilor săi europeni, relatează AFP.
Ţările baltice sunt din ce în ce mai îngrijorate cu privire la consecinţele pe care le-ar putea avea manevrele de anvergură pe care armata rusă le va efectua în luna septembrie. Este vorba despre exerciţiile militare comune Rusia-Belarus „Zapad 2017“, în cadrul cărora ar urma să fie mobilizaţi peste 100.000 de militari, acestea fiind cele mai ample manvere de acest tip începând din 2013.
Rusia ar putea folosi ca paravan o serie de exerciţii militare de amploare pentru a desfăşura permanenent mii de soldaţi în Belarus în scopul de a transmite un semnal Alianţei Nord-Atlantice. Cel puţin aşa susţine ministrul eston al Apărării, Margus Tsahkna, relatează Reuters, adăugând că desfăşurarea trupelor ar putea avea loc spre sfârşitul acestui an.
Lituania, Letonia şi Estonia intenţionează să îşi tripleze cheltuielile anuale cu arme şi echipament militar, la 670 milioane de dolari până în 2018, din cauza temerilor faţă de Rusia, ca urmare a anexării regiunii Crimeea a Ucrainei, arată un raport al IHS Markit, potrivit Reuters.
Germania şi Olanda vor efectua în octombrie teste antirachetă, în cadrul unui nou concept de apărare ce ar putea fi folosit de NATO în următorii ani în Polonia şi în ţările baltice, state care se tem de o eventuală agresiune rusă. Declaraţia a fost făcută de generalul de brigadă german Michael Gschossmann, relatează Reuters în pagina sa electronică.
Experţi şi analişti de politică externă au avertizat că orice sugestie a candidatului republican la Casa Albă, Donald Trump, că ar putea renunţa la angajamentul NATO de a apăra automat orice membru al Alianţei ar putea distruge o organizaţie care a ajutat la menţinerea păcii timp de 66 de ani şi ar putea reprezenta o invitaţie la o agresiune rusă, comentează Reuters.
Candidatul republican la preşedinţie, Donald Trump, a sugerat miercuri că el nu ar apăra automat ţările baltice în cazul unui atac, ci ar analiza mai întâi contribuţiile lor la NATO, relatează New York Times.
NATO ar trebui să aibă trupe staţionate permanent în estul Europei pentru a asigura protecţie împotriva unor eventuale acţiuni agresive ale Rusiei, au precizat doi foşti decidenţi politici americani într-un raport care ar putea amplifica tensiunile din relaţia cu Moscova, relatează „The Guardian“ în ediţia online de marţi.
Prezenţa NATO este tot mai cerută în nordul Europei, pe fondul îngrijorărilor legate de intensificarea manevrelor militare ruse în Marea Baltică. Premierul eston Taavi Roivas a solicitat joi o prezenţă permanentă a trupelor Alianţei în ţările baltice, după ce Parlamentul suedez a ratificat miercuri acordul cu NATO prin care Alianţa va putea să vină în sprijinul acestei ţări neutre în eventualitatea unei crize.
Mai mult de jumătate dintre germani (57%) sunt de părere că ţara lor nu ar trebui să participe la o misiune militară pentru apărarea Poloniei sau ţărilor baltice, în cazul în care unul dintre aceste state ar fi vizat de o agresiune rusă.
Şeful Casei Albe, Barack Obama, îi va cere cancelarului Angela Merkel ca Germania să se implice mai mult din punct de vedere militar pe flancul estic al NATO, acţiunea având ca scop descurajarea Rusiei, potrivit unor documente guvernamentale germane citate de revista "Der Spiegel".
Românii au început să prefere pachete turistice în care sunt incluse circuite tematice, iar anul trecut pentru acest tip de vacanţe au fost cu 15% mai multe solicitări faţă de 2014.
Alianţa Nord-Atlantică a decis suplimentarea prezenţei militare în zona Mării Negre, inclusiv prin staţionarea unor avioane de recunoaştere Awacs în România, Bulgaria şi Turcia, afirmă secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. Oficialii de la Moscova au ameninţat cu „măsuri simetrice“.
Deputaţii ruşi consideră că Rusia nu ar trebui să achite despăgăburi statelor care au fost ocupate în perioada sovietică şi au pregătit argumentele pe care le vor prezenta pentru a descuraja astfel de intenţii.