Aparent banală, construcţia unei conducte de gaz pe teritoriul Serbiei înseamnă, de fapt, o nouă piesă de puzzle pe care Rusia o adaugă în jocul său geostrategic din regiune. Scopul? Controlul total al securităţii energetice europene.
Fiecare român va plăti la propriu, din buzunarul său, în factura la gaze naturale, securitatea energetică a Europei. Conducta Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA) a primit o finanţare europeană de 179 de milioane de euro, însă restul până la 560 de milioane de euro, cât este costul total al sectorului naţional, va fi realizat din fondurile Transgaz.
Era anul 2008, iar România era considerată viitorul hub energetic regional. Petrolul era 147 de dolari pe baril, România făcea parte din proiectul gazoductului Nabucco şi al oleoductului Constanţa-Trieste, investitorii se îngrămădeau la Cernavodă pentru Reactoarele 3 şi 4, care trebuiau terminate în 2014, iar o serie de alţi investitori aveau proiecte pentru mai multe termocentrale în România.
Oficiliul pentru Concurenţă şi Protecţia Consumatorilor din Polonia (UOKiK) nu a acordat avizele necesare pentru construcţia gazoductului Nord Stream 2, proiect implementat de către Gazprom alături de o serie de grupuri energetice europene, motivând că acesta va creşte dominaţia grupului rus pe piaţa gazelor, scrie Itar-Tass.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat, marţi, că Moscova nu a abandonat în mod „definitiv“ proiectele legate de gazoductele Turkish Stream şi South Stream şi are nevoie de o poziţie clară din partea Comisiei Europene, potrivit Agerpres.
Războiul petrolului ia o nouă întorsătură: Rusia derulează o ofensivă în Grecia şi Indonezia pentru căutarea de noi parteneri, în vreme ce OPEC este pe cale de a se sparge în două grupuri cu viziuni şi scopuri diferite din cauza cotaţiilor mici ale ţiţeiului.
La sfârşitul lunii mai, în timpul vizitei liderului de la Kremlin Vladimir Putin în Grecia, va fi lansat un nou proiect de tranzitare a gazelor ruseşti prin Marea Neagră, Bulgaria, şi Grecia care va folosi viitorul gazoduct pe fundul Mării Ionice între Grecia şi Italia, scrie publicaţia bulgară Standard.
Gigantul petrolier de stat Rosneft a devenit cea mai valoroasă companie din Rusia, după ce aprecierea acţiunilor pe bursă a dus la creşterea capitalizării sale peste valoarea de piaţă a Gazprom, pentru prima dată de când se tranzacţionează acţiunile lor la bursă, respectiv 2006, conform Bloomberg.
Gazprom a semnat vineri mai multe acorduri de cooperare cu OMV, inclusiv un schimb de active şi un contract de vânzare de ţiţei către grupul austriac, însă unul dintre scopurile ascunse este încercarea de a-şi intensifica lobby-ul pentru gazoductul Nord Stream 2, care ar dubla livrările directe dintre Rusia şi Germania, scrie Reuters.
Rusia va continua planurile cu privire la noua conductă de gaze care este programată să traverseze Marea Neagră şi să ajungă apoi în Grecia şi Italia, însă, realizarea acesteia depinde de poziţia Comisiei Europene, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Gigantul rus Gazprom a anunţat o nouă rută de transport a gazelor prin Marea Neagră, conglomeratul anunţând că a semnat un memorandum de înţelegere cu grupul italian Edison SpA şi cu compania greacă DEPA.
Rusia este de ani buni principalul „agresor“ energetic al Europei şi al României, atât prin crizele gaziere provocate în anii 2006, 2009 şi 2014, cât şi prin promovarea unor proiecte care să destabilizeze situaţia regională, precum gazoductele South Stream, Turkish Stream sau Nord Stream II. Mai nou, însă, şi Austria are o serie de acţiuni care privesc direct securitatea energetică a României.
Iranul caută activ oportunităţi pentru producţia şi exportul de gaze naturale, inclusiv dezvoltarea de uzine de gaze naturale lichefiate, iar primele livări către Europa vor avea loc în doi ani, a declarat Alireza Kameli, directorul Companiei Naţionale de Export de Gaze.
Uniunea Europeană vrea să aibă puterea de a revizui acordurile energetice convenite de statele membre UE cu alte ţări, cum este Rusia, înainte de a fi semnate, a declarat marţi vicepreşedintele Comisiei Europene pentru uniune energetică, Maros Sefcovic, informează Reuters.
Proiectul gazoductului South Stream ar putea fi reluat „în orice moment“, după ce tensiunile dintre Rusia şi Turcia, apărute ca urmare a doborârii unui avion rusesc la graniţa cu Siria, au dus la îngheţarea construcţiei pentru conducta Turkish Stream.
Grupul austriac OMV, proprietarul Petrom, pregăteşte rafinăriile sale din Austria şi Germania pentru un posibil schimb de active cu gigantul rus Gazprom, în schimbul acestora urmând să primească un sfert dintr-un zăcământ din Siberia, potrivit cotidianului austriac Die Presse.
Gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către Europa, iar răcirea relaţiilor dintre Rusia şi Turcia poate stopa proiectul „Turkish-Stream” în care au fost investite deja miliarde de dolari. Acest context şi identificarea altor surse de aprovizionare cu gaze naturale face ca Gazprom să piardă Europa, se arată într-o analiză a experţilor East European Gas Analysis.
Premierul Dacian Cioloş şi-a propus să lanseze o dezbatere publică asupra nivelului redevenţelor şi în opinia sa trebuie plecat de la un calcul care să aibă în vedere ce e cel mai avantajos pentru stat, dar în acelaşi timp să nu descurajeze companiile din domeniu să investească.
Grupul austriac de petrol şi gaze OMV a dat în judecată Turcia pentru că s-a retras din proiectul gazoductului Nabucco, provocând noi dezbateri geopolitice în privinţa traseelor pentru livrarea energiei necesare Europei.
Fostul premier italian Silvio Berlusconi, liderul partidului Forza Italia, susţine că preşedintele rus Vladimir Putin i-a propus să meargă în Rusia pentru a-l numi în funcţia de ministru al Economiei, scrie La Stampa.
Marile proiecte ale gigantului rus Gazprom sunt blocate din cauza crizei economice şi a situaţiei politice tensionate, fie că este vorba de gazoductul Turkish Stream, de realizarea de noi conducte pe sub Marea Baltică până în Germania, sau de realizarea proiectelor cu China, scrie Itarr-Tass.
Gigantul rus Gazprom şi grupul austriac OMV au încheiat, joi, la St. Petersburg, un memorandum de înţelegere, neangajant, pentru colaborarea la proiecte pe termen lung în domeniul exploatării unor zăcăminte petrolifere şi al construcţiei a două conducte de gaze, pe lângă actualul gazoduct Nord Stream.
Achiziţia Petrom a fost pasul esenţial în dezvoltarea OMV, făcând din grupul austriac ceea ce este astăzi, a declarat Gerhard Roiss, actualul director general al companiei, Gerhard Roiss, care şi-a făcut marţi bilanţul celor 17 ani petrecuţi în echipa de conducere a OMV, transmite APA.
Energia a devenit o armă şi, chiar dacă armele sunt necesare, energia este vitală, a declarat Andrei Gerea, ministrul Energiei, care a completat că tot ceea ce era valabil în domeniul energetic în ultimii 3-4 ani este acum depăşit şi trebuie actualizat.
România, Bulgaria şi Grecia au semnat miercuri un acord pentru conectarea reţelelor naţionale de transport pentru gazelor naturale, proiectul necesitând investiţii totale de circa 220 de milioane de euro, scrie Wall Street Journal.
Rusia a anunţat modalitatea în care va răspunde la noua concepţie energetică a Uniunii Europene: după anul 2019 va fi oprit tranzitul gazelor naturale prin Ucraina. Până atunci, statele europene vor trebui să aibă o nouă infrastructură de transport de gaze naturale conectată la reţeaua din Turcia, altfel nu vor putea fi aprovizionate prin conducta Turkish Streamline, se arată într-o analiză ITAR-TASS.
Uniunea Europeană speră să îşi reducă dependenţa de importurile de gaze din Rusia cu ajutorul aşa-numitului Coridor Sudic, o posibilă alăturare a Iranului la proiect după ridicarea sanţiunilor impuse de ţările din Vest fiind aşteptată să contribuie semnificativ la creşterea livrărilor către Europa.
Anexarea Crimeei şi sprijinul dat de către Rusia separatiştilor din estul Ucrainei au escaladat într-o rivalitate făţişă între SUA şi Rusia, culminând cu impunerea de sancţiuni economice şi financiare, dar şi „lovituri sub centură“, precum apropierea geopolitică tot mai mare a americanilor de Cuba şi Vietnam, dar şi recentul acord preliminar cu Iranul privind dosarul nuclear, care va conduce la inundarea planetei cu ţiţei ieftin.
În timp ce statele balcanice deplâng anularea proiectului South Stream, care trebuia să tranporte gaze naturale pe sub Marea Neagră, prin Bulgaria, Serbia, Croaţia şi Ungaria către centrul Europei, Rusia a pus bazele pentru înlocuitorul acestuia, numit „Balkan Stream“, scrie Sputnik News.
Premierul ucrainean Arsenii Iaţeniuk a declarat că guvernul pe care îl conduce intenţionează să spargă compania naţională de petrol şi gaze Naftogaz, astfel încât Ukrtransgaz – subsidiara care gestionează sistemul de transport – să fie oferită investirilor din Europa sau America.
Prognoza meteo: Iarna se întoarce în forţă. Unde se anunţă ninsori, cât va fi de frig
Aristocraţia bugetară: nababi pe bani publici în consiliile statului
Prognoza meteo: Cât de cald se anunţă. Ce fenomene de iarnă lovesc în weekend
Prognoza meteo. Când vine primăvara cu adevărat. Unde se întoarce iarna
Garry Kasparov: „Putin foloseşte resursele uriaşe ale ţării pentru a cumpăra favoruri, bănuiesc că şi în România” INTERVIU
Medic, despre lipsa educaţiei sexuale. „Sunt fete care folosesc contracepţie de la 11-12 ani. Şi ele sigur nu vin la cabinet“
Guvernul
vrea să închidă singura mină de uraniu din România. Mina de la Crucea aprovizionează cu uraniu Centrala Nucleară de la Cernavodă
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii
Cum a ajuns un român să plătească o dobândă de 30.000% pentru doar 180 de euro. Topul celor mai scumpe IFN-uri
Prognoza meteo: Ce ne aşteaptă după vremea anormală. Când se întoarce frigul şi unde se anunţă burniţă