ncepând din Joia Mare nu se mai face nici un fel de muncă a câmpului, şi tot în Joia Mare nu se doarme deoarece cine doarme va fi leneş tot anul. În Vinerea mare nu se slujeşte sfânta Liturghie, cine poate ţine post negru, nu se lucrează şi nici clopotele nu se trag. Chiar dacă cineva trebuie îngropat, nu se trag clopotele ci se va bătea numai toaca.
Postul Paştelui este cel mai lung şi mai aspru post pe care Biserica Ortodoxă l-a rânduit într-un an bisericesc. La finalul lui, credincioşii ar trebui să fie pregătiţi de ce mai mare sărbătoare a creştinătăţii: Învierea Domnului.
Pe durata Postului Paştelui, credincioşii din Braşov pot merge în fiecare miercuri seara la Biserica Neagră să se roage pentru pace.
În acest an, cel mai lung şi mai restrictiv post din cele patru posturi importante pentru ortodocşi începe în 7 martie şi se încheie în 23 aprilie. În toată această perioadă, sunt doar două dezlegări la peşte, de Bunavestire (25 martie) şi de Florii (17 aprilie).
Lăsatul Secului de brânză, sărbătorit duminică, 6 martie, cu o zi înainte de intrarea în Postul Paştelui, reînvie tradiţii păstrate cu sfinţenie de-a lungul timpului.
Postul Paştelui, perioada în care credincioşii sunt învăţaţi să se curăţe de păcate prin rugăciune, începe în 15 martie. Acesta are loc înaintea Învierii Mântuitorului, iar credincioşii îl mai numesc Postul Mare.
Credincioşii ortodocşi sărbătoresc duminică, 14 martie, Lasatul Secului, una dintre cele mai importante sărbători înainte de intrarea în marele post al Paştelui.
Practica locală a preoţilor de a sfinţi casele credicioşilor este suspendată pe perioada stării de urgenţă, iar slujbele religioase se vor oficia doar în aer liber, cu numărul maxim admis de autorităţi şi cu respectarea distanţei de minim 1 mentru între participanţi, potrivit purtătorului de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române.
Postul Paştelui, perioada în care credincioşii sunt învăţaţi să se cureţe de păcate prin rugăciune, începe luni, 2 martie. Acesta are loc înaintea Învierii Mântuitorului, iar credincioşii îl mai numesc Postul Mare.
Alimentele bogate în proteine au valoare nutritivă crescută şi asigură un aport obligatoriu de aminoacizi esenţiali pentru buna funcţionare a organismului.
Medicul nutriţionist Lavinia Bratu oferă câteva sfaturi utile pentru cei care ies din postul Paştelui şi vor avea pe mese foarte multă mâncare.
Postul negru este o formă extremă care presupune ca pe parcursul unei zile o persoană să nu consume decât apă. Cât de sănătos este şi cine îl poate ţine.
În Săptămâna Mare, denumită şi a Patimilor, ultima din Postul Paştelui, se fac slujbele bisericeşti numite Denii, pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe Pământ. Conform TVR, Pentru a avea parte de sănătate şi prosperitate tot anul, românii respectă obiceiuri şi tradiţii transmise din strămoşi.
Preşedintele PNL, Ludovic Orban, spune, referitor la nunta fostului ministru al Muncii Lia Olguţa Vasilescu şi a senatorului PSD Claudiu Manda, că orice român care respectă tradiţiile şi pe semenii săi ştie că în postul Paştelui nu se fac nunţi. "Nici atei nu sunt ăştia, mai degrabă sunt păgâni şi nu mai au voie să conducă România", susţine liberalul.
Postul Mare este perioada cea mai aspră, de abstinenţă şi rugăciune, pe care Biserica Ortodoxă a rânduit-o credincioşilor. Scopul celor patruzeci de zile de post este pregătirea pentru marea bucurie a Învierii lui Iisus.
Cu siguranţă postul nu este uşor, însă cu o varietate atât de mare de produse de post din care să alegem, ar trebui să nici nu mai simţit lipsa lactatelor sau a cărnii. De altfel, este recomandat să consumi carne de 2-3 ori pe săptămână, în restul zilelor optând pentru preparate cu multe legume, fructe şi fibre.
În aceste zile pentru credincioşii care ţin post cuvântul de ordine trebuie să fie cumpătare, fie că vorbim despre hrană sau despre comportament.
Conform calendarului bisericesc, Postul Mare începe pe 11 martie şi se termină pe 27 aprilie. Postul Paştelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului Iisus Hristos şi este cel mai lung şi mai aspru dintre toate cele patru posturi importante. Oamenii mai numesc acest post şi Postul Mare.
Alegerea alimentelor de post este o grijă mare în această perioadă şi, atrag atenţia medicii, preferăm variantele cele mai la îndemână, deloc întâmplător şi cele mai agresiv promovate.
Lăsatul Secului de brânză, sărbătorit duminică, 18 februarie, cu o zi înainte de intrarea în Postul Mare, reînvie tradiţiile populare păstrate cu sfinţenie de-a lungul timpului. Este ziua în care se fac plăcinte cu brânză dulce şi se dau soacrei pentru a fi îmbunate, iar tinerii aprind focuri uriaşe pentru alungarea duhurilor rele.
Creştinii ortodocşi intră luni, 19 februarie, în postul Paştelui, cea mai aspră perioadă în care credincioşii sunt îndrumaţi să se curăţe de păcate. Postul se încheie pe 7 aprilie.
Pe lângă binecuvântarea lui Dumnezeu, copiii au primit încălţăminte şi îmbrăcăminte nouă, precum şi obiecte de igienă personală. Activitatea cu caracter social-filantropic şi misionar din Joia cea Mare a fost organizată de Arhiepiscopia Dunării de Jos în parteneriat cu filiala gălăţeană „Sfântul Apostol Andrei“ a Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi din România.
Secretarul italian al domnitorului Constantin Brâncoveanu, Anton Maria Del Chiaro, ne-a lăsat moştenire una dintre cele mai amănunţite descrieri despre trecutul Ţării Româneşti şi, implicit, despre obieciurile valahilor de acum 300 de ani. În lucrare este descrisă şi perioada Paştelui.
Postul este unanim acceptat de către medici. Este recunoscut ca o perioadă în care toxinele din corp se elimină, iar organismul îşi recapătă forţele, însă trebuie să avem mare grijă la alimentaţie.
O singură rugăciune scurtă, dar cu mesaj puternic de pocăinţă, este citită de două ori la sfârşitul fiecărei slujbe din timpul Postului Mare, de luni până vineri. Acesta poate fi considerată o rugăciune specială pentru această perioadă. Tradiţia o atribuie unui mare învăţător al vieţii duhovniceşti, Sfântul Efrim Sirul.
E nevoie doar de puţină imaginaţie pentru ca postul să fie ţinut mai uşor. Preparatele care nu conţin carne iau un timp mai redus de pregătire, sunt mult mai sănătoase şi ajută la detoxifierea organismului. În general, în vechime, postul era mult mai aspru decât în prezent.
Postul Paştelui, cea mai aspră perioadă în care credincioşii sunt îndrumaţi să se curăţe de păcate începe luni, 27 februarie şi se încheie pe 16 aprilie când are loc Învierea Mântuitorului.
Lăsatul Secului de brânză, sărbătorit duminică, 26 februarie, cu o zi înainte de intrarea în Postul Mare, reînvie tradiţiile populare păstrate cu sfinţenie de-a lungul timpului. Este ziua în care se fac plăcinte cu brânză dulce şi se dau soacrei pentru a fi îmbunate, iar tinerii aprind focuri uriaşe pentru alungarea duhurilor rele.
Tocăniţa de varză cu cartofi este o mâncare la îndemâna oricui, prin prisma faptului că ingredientele sunt ieftine şi se pot cumpăra rapid din piaţă, dacă nu se găsesc deja în gospodărie, dar şi prin timpul scurt de preparare (30 de minute).
Pe 20 februarie, credincioşii intră în Săptămâna Albă, perioadă care îi pregăteşte sufleteşte şi trupeşte pentru intrarea în Postul Mare. În zilele care urmează, oamenii fac petreceri în familie, dar elimină din alimentaţie carnea şi slănina şi consumă în zilele de miercuri şi vineri: brânzeturi, lactate, ouă şi peşte.
Conflict mocnit în Coaliţie în relaţia
PNL-PSD cu UDMR
SPECIAL | Povestea Smarandei Brăescu, femeia fantastică a României
Cel mai negru coşmar: o Rusie nucleară în haos. Predicţia unei experte în analize de risc
Cât de bine înarmată este România. Un apreciat general dezvăluie atuurile şi lipsurile Armatei Române
Analistul George Friedman, despre poziţia României în conflictul ruso-ucrainean: „Este, poate, cea mai abilă din toată Europa de Est”
UDMR devine, pas cu pas, oaia neagră a
Coaliţiei
PSD reînvie tema revizuirii Constituţiei. Modificările, încă sub semnul întrebării
Un
fost spion KGB dezvăluie adevărata
faţă a lui Putin: „Narcisist,
bun politician
şi rău până în măduva oaselor” EXCLUSIV
Discursul lui Putin, văzut ca un delir. Analist militar: „Numai fabulaţii”
Putin i-a prezentat scuze premierului israelian pentru afirmaţia lui Lavrov cu privire la „evreul Hitler”