Schimbarea jocului – cum utilizează organizaţiile neguvernamentale din România tehnologia mobilă
0Când am scris la începutul acestui an despre utilizarea tehnologiei mobile în domeniul neguvernamental, nu m-am gândit că voi relua subiectul atât de curând şi dintr-o perspectivă locală.
Este timpul aplicaţiilor mobile pentru organizaţii neguvernamentale
Prilejul mi-a fost oferit de cea de-a doua ediţie a Conferinţei academice internaţionale Strategica, organizată de de Facultatea de Management din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), în parteneriat cu Banca Naţională a României.
Astfel, mi-ampropus să văd în ce măsură şi cum folosesc organizaţiile neguvernamentale (ONG) din România tehnologia mobilă (mobile technology)[1] în activităţile lor, dacă folosesc campaniile prin SMS sau dacă au aplicaţii mobile proprii. Rezultatele cercetării prezentate în cadrul conferinţei Strategica se bazează pe răspunsurile primite la chestionarul online pe care l-am creat pentru această cercetare din partea a 106 ONGuri locale, în perioada iunie-iulie 2014. Textul integral al articolului îl puteţi găsi aici, iar prezentarea o puteţi vizualiza aici (ambele documente sunt în limba engleză).
Avantajele utilizării tehnologiei în munca noastră au fost deja recunoscute, iar organizaţiile neguvernemantale au putut vedea potenţialul acesteia în toate programele lor, fie că vorbim despre eficienţă crescută, un impact mai mare asupra comunităţii, strângerea de fonduri, managementul bugetului sau eliminarea/diminuarea unor bariere de dezvoltare. Mergând în direcţia tehnologiei mobile, vom putea observa iniţiative care vin în sprijinul comunicării cu comunitatea sau cu donatorii, atragerea de fonduri, promovarea într-un mod creativ a unor cauze sau un management mai bun al echipei.
Un tramvai numit mobile technology
Studiile arată un interes crescând al ONGurilor de pretutindeni asupra acestui domeniu. De pildă, în raportul The state of the Nonprofit Industry (2012, 1500 de respondenţi din 9 ţări: Australia, Canada, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Noua Zeelandă, Maria Britanie şi Statele Unite ale Americii) este menţionat faptul că 2/3 din organizaţiile din Franţa plănuiau să includă cel puţin o componentă de tehnologie mobilă în strategia lor de strângere de fonduri din 2013, iar majoritatea organizaţiilor din Marea Britanie viza includerea utilizării SMSului în atragerea de finanţări. Acelaşi studiu indica faptul că, până la sfârşitul anului 2013, 2/3 dintre organizaţii vor avea website-urile optimizate pentru accesul de pe echipamente mobile, iar mai mult de 1/3 intenţionau să utilizeze cel puţin o aplicaţie în strategia lor de strângere de fonduri. O cercetare mai recentă, din 2013, realizată în Statele Unite, arată că 35 % dintre organizaţiile din America utilizează tehnologiile mobile.
Exemple în ceea ce priveşte utilizarea aplicaţiilor regăsim pe toate continentele, iar diversitatea acestora ne ajută să avem o privire de ansamblu complexă asupra beneficiilor posibile. Fie că vorbim despre programe iniţiate de companii cu expertiză în domeniul neguvernamental, precum Blackbaud, fie că vorbim despre companii din domeniul telecomunicaţiilor, precum Safaricom sau Orange sau companii din domeniul ITC, vom putea observa că ideile cu care aceştia au venit contribuie la dezvoltarea sectorului neguvernamental.
Astfel, Blackbaud, companie de origine americană ce creează programe pentru organizaţiile neguvernemantale, a dezvoltat The Raiser’s Edge şi Software’s Donor Perfect, două aplicaţii mobile ce vin în sprijinul fundraiserilor, ajutându-i să monitorizeze contribuţiile donatorilor, datele lor de contact şi să filtreze informaţiile pe care le au în funcţie de câteva criterii demografice.
Safaricom este principalul furnizor de servicii de telecomunicaţii din Kenya. Aceştia au lansat în 2007 M-Pesa (-m de mobile şi pesa, ceea ce înseamnă bani în swahili), un serviciu ce permite realizarea de operaţiuni financiare prin intermediul telefoanelor mobile şi a serviciilor de micro-creditare, fără a fi necesară însă o infrastructură bancară. Serviciul s-a extins în Afghanistan, Africa de Sud, India şi Europa de Est, inclusiv în România.
Nu doar M-pesa a venit în România, ci regăsim la nivel naţional iniţiative care sprijină includerea şi utilizarea tehnologiei mobile în rândul organizaţiilor locale. Compania de telefonie mobilă Vodafone a dezvoltat şi în România programul internaţional Mobile for Good. Acesta a fost lansat la nivel local în 2012, fiind unul dintre cele mai importante programe de utilizare a tehnologiei mobile de la noi. Primele programe dezvoltate au vizat persoanele cu diabet, persoanele vârstnice care aveau nevoie de îngrijire la domiciliu şi sportivi cu dizabilităţi intelectuale. De pildă, Fundaţia Vodafone împreună cu Asociaţia Caritas Alba Iulia au oferit vârstnicilor telefoane mobile speciale, care au butoane de panică şi taste mai mari decât cele obişnuite.
O altă iniţiativă, venită de data aceasta din partea unei organizaţii neguvernamentale, Asociaţia pentru Relaţii Comunitare (ARC) este platforma www.donaţie.ro lansată în 2012. Companii locale de telefonie, precum Orange, Vodafone sau Telekom, s-au alăturat programului, oferind organizaţiilor neguvernamentale posibilitatea de a strânge fonduri pentru cauzele lor prin intermediul SMS-ului.
În căutarea bunelor practici locale
Cercetarea mea a pornit de la interesul personal şi profesional pe care îl am cu privire la tehnologia în folosul binelui (technology for social good). Primesc deseori întrebări din partea apropiaţilor care lucrează în sectorul neguvernamental despre ce, cum şi de ce se întâmplă lucrurile în zona ITC şi care sunt deciziile pe care ar trebui sa le ia atunci când vine vorba despre adoptarea unor practici sau utilizarea unor echipamente. Astfel, mi-am dorit să realizez în primă instanţă un profil general al tehnologiei mobile în România, informaţii pe care le veţi regăsi mai jos, pentru ca, în următoarea perioadă să pot aborda subiectul şi mai profund, inclusiv cu privire la aspecte economice şi de dezvoltare organizaţională.
Profilul organizaţiilor care au răspuns este unul mix- am primit foarte multe răspunsuri de la organizaţii din Bucureşti (59 %), iar o medie a bugetelor lor se situează la peste 160 000 de euro.
În ceea ce priveşte activitatea realizată de organizaţii, principalele răspunsuri au vizat educaţia şi activităţi adiacente, mediu şi protecţia sa, drepturi civile, drepturile omului, training şi dezvoltare personală/profesională. Un procent semnificativ din cei care au răspuns la chestionar (92 %) a răspuns că utilizează tehnologia per se în activitatea organizaţiei pe care o reprezintă.
Triada binelui - Tabletă, smartphone şi Bring your own device
Răspunsurile primite la chestionat au arătat că organizaţiile aleg să utilizeze în activitatea lor mai mult laptopuri şi telefoane smart. Analizând categoriile de organizaţii, am observat că organizaţiile mari[2] deţin mai multe calculatoare de tip desktop PC, urmate de laptopuri şi telefoane smart, în timp ce în rândul organizaţiilor mici[3], regăsim cu precădere laptopuri, telefoane smart şi tablete.
Mai mult decât atât, trendul Bring your own device (Adu-ţi propriul echipament) are o rată crescută de adopţie şi în rândul organizaţiilor din România, 42 % dintre respondenţi afirmând că îşi încurajează membrii echipei să utilizeze propriul echipament, cei mai mulţi provenind din rândul organizaţiilor mici. Motivele care stau la baza acestui interes crescut vizează deopotrivă economii la bugetul organizaţiei, conexiune rapidă, productivitate sporită şi flexibilitate a timpului.
Fig. 3 Tipurile de echipamente tehnologice deţinute de organizaţiile neguvernamentale
Când vine vorba despre activităţile realizate la nivel de organizaţie cu ajutorul tehnologiei mobile, cele mai multe răspunsuri vizează activităţi uzuale, precum accesul Internet (inclusiv email, social media sau website-uri) sau trimiterea de notificări către echipă sau persoane aflate în directă interacţiune cu organizaţia. Jumătate dintre organizaţii utilizează tehnologia mobilă şi pentru mobilizarea şi coordonarea voluntarilor, lucrul direct cu beneficiarii sau strângere de date.
Activităţile care mi-au atras atenţia au fost însă următoarele- 34 % dintre organizaţii utilizează tehnologia mobilă pentru a strânge fonduri, iar 11 % realizează campanii prin SMS.
[1] Definiţia tehnologiei mobile utilizată în acest articol este următoarea – toate mijloacele de comunicare care utilizează tehnologia celulară, inclusiv telefoanele smart (smartphones), aplicaţii mobile (sau apps -definite ca unităţi de software disponibile pentru descărcare pe smartphones, având funcţii specifice) şi tablete (computere mobile care sunt în general utilizate prin touchscreen) (Boles, 2013)
[2] În cazul de faţă, o organizaţie mare este definită ca având peste 10 angajaţi sau peste 10 voluntari, mai mult de 5 filiale şi un buget peste 100 000 euro
[3] În cazul de faţă, organizaţie mică este definită ca având nici un angajat sau până la 5 angajaţi, nici un voluntar sau până a 5 voluntari, cu o singurp filială şi cu un buget sub 50 000 de euro.