Pensii mai mari din Piloanele II, III și IV prin impozitarea echilibrată a acestora

Acum un an am început consultările cu privire la modul în care putem veni în sprijinul pensionarilor prin completarea pensiilor din cadrul Pilonului I. În urma consultărilor am documentat și inițiat un demers legislativ la care s-au alăturat mai mulți colegi parlamentari și care astăzi a fost aprobat cu 254 de voturi pentru din 261 de deputați prezenți.

În prezent, în România, sunt aproximativ 4,7 milioane de pensionari şi 5,6 milioane de salariaţi activi. Este important să înțelegem că sistemul public de pensii este sustenabil doar atunci când numărul angajaţilor îl depăşeşte pe cel al pensionarilor (când există mai mulţi oameni aflaţi în câmpul muncii decât cei ieşiţi din activitate).  Din păcate, tendinţa este de creştere a numărului de pensionari şi de scădere a angajaţilor activi. Astfel, vom avea din ce în ce mai puţini angajaţi, adică cei care plătesc contribuții statului român, din care la rândul lui, acesta plătește pensiile cetățenilor care au dobândit aces drept.

Analizând actualul sistem de pensii, pentru a răspunde îngrijorărilor privind sustenabilitatea acestuia pe termen mediu şi lung, este nevoie atât să ne creștem nivelul de educaţie financiară, cât și să ne creăm un sistem echitabil de impozitare a pensiilor administrate privat, a celor facultative, precum și a celor ocupaționale pentru a le face deopotriva atractive, astfel încât în viitor să vină în completarea pilonului public de pensii.  La finalul anului 2021, numărul de participanți la fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II) depășea valoarea de 7,7 milioane participanți, cu active totale nete de aproximativ 90 miliarde lei, iar la nivelul fondurilor de pensii facultative (Pilonul III) numărul de participanți depășea 560 de mii, cu un activ total net acumulat de 3,4 milioane lei. Aceste cifre ne indică fără îndoială că deja există interes pentru aceste forme de economisire și, în consecință, ele trebuie continuate și îmbunătățite.

Am inițiat alături de colegul meu, Bogdan Huțucă, propunerea de modificare legislativă cu privire la alin.(2) al art.99 și art. 100 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în sensul stabilirii venitului impozabil aferent sumelor primite potrivit legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, ale legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, precum și ale legii nr. 1/2020 privind pensiile ocupaționale ca urmare a unei îngrijorări reale și acute a societății în zilele noastre cu privire la ce acțiuni putem întreprinde astăzi ca să aducem venituri suplimentare viitorilor pensionari.

Una dintre soluțiile viabile este cea de creștere a contributivității la sistemele facultative de pensii prin atragerea cât mai multor persoane interesate, dar pentru ca acestea să devină atractive și rentabile trebuie creat un cadru legal și echitabil de impozitare.

Pentru a reuși să înțelegem mai bine raționamentul proiectului de lege, trebuie să înțelegem cum se impozitează un salariu în România, de la ceea ce primim brut, până la ceea ce primim net și cu ce sume se contribuie la aceste fonduri private de pensii.

Impozitarea generala a unui venit salarial:

La un salariu brut de “X” lei, vom plăti, în următoarea ordine, următoarele taxe și impozite:

1.      25% CAS – compus din 3,75% Pilonul II și 21,25% Pilonul I și 10% CASS;

2.      Aplicarea deducerii personale (în funcție de prevederile existente în Codul Fiscal);

3.      Ulterior punctului 1. și 2.  va rezulta ceea ce este denumit VNI (venit net impozabil) – la această sumă se aplică 10% impozit, rezultând ca suma rămasă să fie venitul net, respectiv ceea ce va rămâne în mână persoanei la finalul unei luni muncite.

Mai departe, voi încerca să explic pe larg modificările legislative dorite, chiar dacă unii dintre termenii folosiți nu-i veți regăsi literalmente în Codul fiscal.

Voi începe cu definirea unei noțiuni simple de economie, numită Randamentul Financiar al Investiției. Această simplă noțiune constiuie motivația pe care se fundamentează administrarea fondurilor de pensii private. Randamentul Financiar al Investiției, simplist explicat, este Profitul Final rezultat dupa ce un administrator de fonduri investește echilibrat și eficient banii contributorilor, acoperindu-și cheltuielile proprii de funcționare. Totodată, reamintesc că în România activitatea acestor operatori privați, modurile de investire, dar și procentul maxim de cheltuieli operaționale sunt deja reglementate de lege și sunt supravegheate îndeaproape de Autoritatea de Supraveghere Financiară. 

Revenind la tema discuției noastre, vă pot spune că la momentul actual, contribuția la pilonul III și IV se realizează prin contribuția voluntară a participanților la aceste forme de economisire prin transferarea unor sume obținute din veniturile nete. Acest lucru înseamnă că sumele transferate către aceste piloane provin din venituri care au fost anterior complet impozitate. Totodată, în condițiile actuale ale legii, când o persoană ajunge la momentul în care dorește să își retragă banii acumulați în piloanele III și/ sau IV, este impozitata cu -10% la toată suma retrasă.

La o simplă analiză, observăm că suma totală ce trebuie retrasă de către contributor este compusă din două sume: A) + B), sume impozitate incorect și diferit actualmente, unde:

Suma A) cuprinde contribuțiile personale la pilonul III și/ sau IV, aceste contribuții fiind deja impozitate (ele sunt constituite din veniturile nete),

iar

Suma B) cuprinde Randamentul Financiar al Investiției, aceasta sumă nefiind impozitată pentru că nu a intrat încă în patrimoniul contributorului.

Prin vizualizarea acestei simple diferențieri a sumelor observăm că impozitarea globala a sumei totale conform legii actuale va face ca suma A) să fie impozitatăde doua ori, iar in opinia noastră, reimpozitarea unui venit deja impozitat reprezintă un lucru nejust, care trebuie corectat. În acest sens, am redactat prezentul proiect de lege prin care ne dorim ca în momentul retragerii sumelor din pilonul III și/sau IV să fie impozitată doar creșterea patrimonială a contribuabilului, adică suma reprezentată de Randamentul Financiar al Investiției și excluderea reimpozitării sumelor ce au constituit contribuțiile inițiale. Sumele contribuțiilor inițiale au fost deja impozitate înainte de momentul constituirii lor, iar pe timpul cât s-au realizat investițiile, contributorul nu a putut dispune de ele fiind blocate în procesul investițional. Acest ultim argument ne convinge încă odată că nu trebuie reimpozitate contribuțiile inițiale, blocarea acestor sume în procesul investițional al fondurilor putând fi chiar asimilată cheltuielilor personale de imobilizare a capitalului financiar.

Ca să concluzionăm expicațiile de mai sus într-o frază, putem spune că astăzi, noi, pentru pilonul III și/ sau IV ne dorim o reducere a impozitului prin excluderea din baza de impozitare a unor sume care deja au fost impozitate.

În continuare, vă propun să discutăm și de modificările legislative pentru Pilonului II, unde sunt mult mai mulți participanți.

La momentul actual, situația pentru pilonul II este puțin dificilă, în sensul că statul român trebuia să ajungă până în anul 2016 la o cota de 6% din venitul brut al angajaților, conform prevederilor Legii nr. 411/2004 privind fondurile administrate privat, lucru care a rămas doar la nivel de deziderat.

Pentru pilonul II, în momentul când o persoană ajunge la limita de vârstă pentru pensionare, aceasta poate beneficia de suma totală acumulată în contul său de la administratorul fondului și impozitată global cu -10%. Și aici, suma totală care trebuie primită de un contributor la acest pilon este compusă din două sume: A) + B), un lucru diferă totuși : suma A) este transferată automat din venitul brut, deci nu a fost impozitată la constituire. Revenind pe forma explicațiilor anterioare, regăsim:

Suma A) cuprinde contribuțiile personale ale angajatului la pilonul II, aceste contribuții nefiind  impozitate pentru că au fost constituite din veniturile brute. Veniturile brute sunt sume existente înainte de aplicarea impozitului de -10%.

iar

Suma B) cuprinde Randamentul Financiar al Investiției, această sumă nefiind impozitată pentru că nu a intrat încă în patrimoniul contributorului.

Din nou, la analiza acestor diferențieri pe sume, observăm de aceasta dată că impozitul global de -10% este aplicat corect pentru că sumele respective nu au fost impozitate anterior. Deși modul de impozitare este realizat corect în acest caz, lipsa transferurilor la pilonul II în cuantum de 6% din veniturile brute ale angajaților, așa cum prevedea legea inițială să fie constituite încă din anul 2016, generează pierderi de sume și de Randamanet Financiar al Investițiilor pentru toți contribuabilii acestui pilon.

În dorința de compensare a acestor pierderi, am propus în prezentul proiect de lege impozitarea doar a Randamentului Financiar al Investiției și pentru pilonul II. Chiar dacă în viitor se vor crește procentele de contributivitate până la 6%, pierderile reale din neinvestitrea acestor sume în tot acest timp care a trecut nu vor mai putea fi recuperate și astfel considerăm justă excluderea impozitării pentru sumele deja constituite ca și contribuții la pilonul II.

În concluzie, și pentru pilonul II, ne dorim o reducere a impozitului prin excluderea din baza de impozitare a contribuțiilor inițiale ca formă de compensare a neaplicării legii nr. 411/2006  cu privire la creșterea procentului până la 6%.

Astfel, prin proiectul de lege PL-x nr. 400/2022, ne dorim reducerea impozitării sumelor rezultate din piloanele de pensii administrate privat, facultative și ocupaționale prin impozitarea doar a Randamentul Financiar al Investiției și excluderea de la impozitare a contribuțiilor, fie ele constituite din venituri nete (pilonul III și/sau IV), fie ele din venituri brute (pilonul II).