Până unde se întind graniţele Rusiei? O nouă aventură pe continentul african

0
0

Schisma din cadrul Ortodoxiei generată de acordarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BOUk) din partea Patriarhiei Ecumenice este în plină desfăşurare. Biserica Ortodoxă Rusă (BORu) a pus presiune pe bisericile ortodoxe locale pentru a nu recunoaşte această autocefalie.

Patriarhia Alexandriei a fost în special vizată de mai multă vreme, deoarece Patriarhul Teodor a anunţat de la bun început sprijinul pentru Biserica Ortodoxă a Ucrainei, Legăturile dintre BORu şi Patriarhia Alexandriei au fost oficial întrerupte pe data de 29 decembrie 2019.

În luna august 2021 Patriarhul Teodor al Alexandriei a participat la Imbros la oficierea unei liturghii la care a participat şi mitropolitul Epifanie, întâitstătător al BOUk. Imbros are o semnificaţie deosebită, fiind locul de naştere al Patriarhului Bartolomeu. Această asociere a fost picătura care a umplut paharul la Moscova. S-au intensificat presiunile asupra Patriarhului Teodor pentru a revoca recunoaşterea autocefaliei BOUk. Mitropolitul Ilarion a avertizat public în luna octombrie 2021 că BORu ia în calcul creraea unei structuri ecleziastice în Africa. Potrivit lui Ilarion, BORu a primit cereri din partea ierarhilor africani pentru a fi primiţi în cadrul acesteia. La acea dată Ilarion afirma că cererea ierarhilor africani adresată Patriarhului Chiril nu a fost soluţionată, în speranţa unei revocări a recunoaşterii autocefaliei BOUk.

Întrucât aceste presiuni nu au avut rezultatul scontat, BORu a trecut la acţiune: pe data de 29 decembrie 2021, moment ales simbolic, exact la doi ani de la gestul Patriarhului Teodor, Patriarhia Moscovei a anunţat că a primit în rândurile sale 102 preoţi din Patriarhia de la Alexandria, cu ocazia reuniunii Sfăntului Sinod al BORu. Oficial, s-a afirmat că decizia a fost luată ca urmare a cererii unor ierarhi ai BORu de a crea o “Mitropolie a Africii a Patriahiei Ruse”. Cu ocazia şedinţei Sfântului Sinod, arhiepiscopul Leonid al Erevanului şi Armeniei, vice-preşedinte al Departamentului Relaţii externe al BORu, a informat asupra apelurilor venite din partea clerificilor africani care ar dori să treacă sub oblăduirea BORu.

De remarcat modul de acţiune care aduce aminte de “voinţa liberă” a greco-catolicilor de a trece la Ortodoxie după al Doilea Război Mondial, prezentată ca atare în Ucraina şi în România, precum şi, pe plan politic, de apelul Preşedintelui Siriei pentru ca Rusia să intervină în războul civil sub pretextul luptei împotriva terorismului sau de recentul apel al Preşedintelui Kazahstanului pentru trimiterea de trupe ruse în ţara pe care o conduce. Moscova nu intervine niciodată deoarece ar avea intenţii “imperialiste” în exterior, ci ca urmare a unei solicitări. Intervenţia ecleziastică se inspiră din cea politică, iar reciproca este de asemenea valabilă.

Sfăntul Sinod al BORu a decis crearea unui Exarhat Patriarhal al Africii care se compune din Eparhia Africii de Nord ce include Egipt, Tunisia şi Maroc, fiind condusă de “episcopul Cairo şi al Africii de Nord”, precum şi din Eparhia Africii de Sud, condusă de “episcopul Johannesburg şi al Africii de Sud” (titulaturi şi poziţii nou create). Arhiepiscopul Leonid a fost numit Exarh Patriarhal pentru Africa. Astfel, credincioşii ortodocşi din Africa au avut supriza de a fi subordonaţi peste noapte BORu, fără ca imensa lor majoritate să cunoască limba rusă.

Încurajată de “succesul” căpătării unei noi jurisdicţii ecleziale, BORu a anunţat că doreşte să meargă mai departe: pe data de 2 ianuarie 2022 Mitropolitul Ilarion a declarat că BORu nu poate sta impasibilă şi să privească de pe margine “patimile credincioşilor din Turcia”. “Nu putem nega ortodocşilor din Turcia îngrijirea pastorală de care au nevoie, în condiţiile în care Patriarhul Bartolomeu a ales partea schismaticilor”, a afirmat Ilarion. Cu această ocazie, Ilarion şi-a exprimat opinia că Patriarhul Teodor nu a dorit în realitate recunoaşterea autocefaliei BOUk dar a fost forţat să o facă. Cine l-a forţat este neclar. Va urma înfiinţarea unui Exarhat Patriarhal pentru Turcia, ca urmare a protestelor unor clerici nemulţumiţi de Patriarhul Bartolomeu? Tot ce este posibil.

Reacţia Patriarhului Teodor nu a întârziat să apară. Pe data de 3 ianuarie acesta a trimis scrisori celor 102 de clerici care şi-au anunţat trecerea la BORu prin care li s-a atras atenţia că, dacă vor persista în această eroare, vor fi excluşi de la slujire. Patriarhul Teodor a anunţat că va convoca Sinodul care reuneşte episcopii Bisericii Alexandriei pentru a analiza situaţia creată prin decizia Sfăntului Sinod al BORu.

Au existat şi poziţionări critice faţă de decizia BORu de a se extinde în Africa. Una dintre acestea aparţine protodiaconului Andrei Kuraev, interzis de la slujire şi care probabil va fi în cele din urmă caterisit. Acesta a afirmat pe data 1 ianuarie că decizia BORu este inoportună deoarece adânceşte schisma cu Patriarhia Ecumenică. Kuraev a afirnat că este la modă în Rusia a împinge graniţele cât mai departe, dacă se poate până în Antartica: dacă Putin ezită deocamdată să invadeze Ucraina, Chiril nu a ezitat deloc atunci când a “invadat” Africa. Kuraev a anticipat că această decizie a BORu va forţa ca şi alte biserici ortodoxe să se ralieze în jurul Patroarhiei Ecumenice în chestiunea ucraineană, adâncind schisma din cadrul Ortodoxiei.

În conflictul din cadrul Ortodoxiei legat de BOUk, BOR s-a poziţionat de la bun început echidistant, afirmând că acordarea autocefaliei trebuie realizată prin înţelegere între Patriarhia Ecumenică şi Patriarhia Moscovei, precum şi prin “consens panortodox”. Această poziţie a fost exprimată foarte clar în februarie 2020 atunci când Patriarul Daniel a fost invitat să participe la o întâlnire la Amman, iniţiată de Patriarhul Ierusalimului. Invitaţia a fost refuzată dar o delegaţie a BOR s-a deplasat la Amman. S-a considerat că aceasta este o ocazie potrivită pentru a prezenta un punct de vedere mai elaborat pe această temă, după ce respectiva poziţie a fost exprimată în repetate rânduri şi în diferite ocazii de ierarhia BOR. Poziţia BOR s-a dovedit a fi cea mai indicată pe termen lung. Dacă BOR ar fi recunoscut autocefalia BOUk, probabil că s-ar fi aplicat acelaşi scenariu din cazul Patriarhiei Alexandriei: câţiva ierarhi afliaţi BOR ar fi declarat că doresc să treacă sub oblăduirea Moscovei, iar BORu ar fi creat toate condiţiile pentru a genera o schismă în cadrul BOR.

Extinderea jurisdicţiei ecleziale a BORu pe continentul african nu este deloc justificată din punct de vedere canonic. Cererile ierarhilor africani, chiar dacă ar fi bazate pe bună credinţă, nu pot fi un argument valabil pentru o astfel de decizie. Din păcate, BORu urmează modelul expansionist al puterii politice de la Kremlin, fără a ţine cont de opinia credincioşilor. Schisma din cadrul Ortodoxiei are toate şansele să se accentueze în viitorul apropiat dacă nu se trece la dialog. Mărul discordiei, atât politice, cât şi ecleziastice, este dat de Ucraina. Aceasta nu este deloc o coincidenţă.

 

Mai multe - Opinii

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite