Noi şi bacteriile noastre

În general, majoritatea oamenilor din zilele noastre consideră bacteriile sau microbii ca fiind un duşman al speciei umane, acest fapt fiind reflectat în atitudini variate – de la abuzul de antibiotice, până la mesaje publicitare de genul „produsul X omoară 99% din bacterii“.

Este drept că unele specii de bacterii, în anumite circumstanţe, pot fi extrem de periculoase, însă acesta nu este un argument pentru a le condamna pe toate la dispariţie.

Puţini ştiu că numărul bacteriilor din organismul nostru este de 10 ori mai mare decât cel al celulelor propriului nostru corp, iar numai la nivelul tubului digestiv trăiesc între 1 şi 2,2 kg de bacterii. Modificări ale acestor populaţii de bacterii pot conduce la afecţiuni variate, precum boli ale tubului digestiv, ale pielii, boli metabolice, boli autoimune şi alergice, dar nu numai.

Existenţa microbiomului uman (adică a populaţiilor bacteriene din corpul nostru) este cunoscută de multă vreme, însă numai recent , odată cu dezvoltarea posibilităţilor tehnice, a început investigarea acestuia pentru a putea caracteriza care specii de bacterii sunt benefice şi care dăunătoare.

Microbiomul uman este într-o continuă dinamică, ajustându-se condiţiilor noastre de viaţă. În cadrul acestuia există bacterii care sunt esenţiale supravieţuirii speciei umane. Cea mai mare populaţie de bacterii a corpului nostru se găseşte în tubul digestiv. La acest nivel trăiesc câteva mii de specii bacteriene. Tratamentul probiotic, spre exemplu, presupune utilizarea bacteriilor benefice pentru a rezolva anumite tulburări gastrointestinale. Un exemplu probiotic comun este reprezentat de iaurturile care conţin lactobacili. Scopul lor este acela de a coloniza tubul digestiv şi de a reface echilibrul proceselor metabolice locale.

Totuşi, există încă multe necunoscute legate de tratamentul probiotic. Spre exemplu, unele bacterii neutre pot deveni dăunătoare în anumite circumstanţe. Acestea se pot modifica şi multiplica, iar apoi pot interacţiona cu celulele corpului uman, aderând de acestea prin intermediul unor receptori celulari.

Un alt impediment care îngreunează cercetarea acestor bacterii este că mai mult de 50% din ele nu pot fi cultivate în laborator pentru studiu, deoarece condiţiile de mediu din tubul digestiv sunt foarte greu reproductibile.

Un alt teritoriu colonizat este reprezentat de piele. Până recent, la nivelul pielii se estima că trăiesc mai puţin de 100 de specii bacteriene. Martin Blaser, de la Universitatea New York, şi-a propus să identifice bacteriile de la suprafaţa pielii care participă la formarea unei bariere protectoare. A reuşit să determine aproximativ 500 de specii bacteriene, dintre care doar 10 specii predomină, reprezentând 50% din populaţia bacteriană totală.

Interesant este faptul că speciile identificate mai rar sunt specifice gazdei, adică fiecare dintre noi pare să aibă o amprentă bacteriană unică prin populaţiile care ne colonizează. Continuând cercetările, Blaser a reuşit să identifice diferenţe semnificative între populaţiile bacteriene de la persoanele suferinde de psoriazis şi cele de la persoanele sănătoase.

Importanţa acestui subiect a determinat statul american New York să aloce în 2007 suma de 100 de milioane de dolari pentru cercetări în domeniu. Cunoaşterea acestor mici locuitori invizibili ai corpului nostru ne poate arăta cum să ajutăm simbioza cu ei, pentru a evita sau trata afecţiuni care până în acest moment erau insuficient înţelese, să ştim ce este sănătos să mâncăm şi ce practici dăunătoare să evităm (spre exemplu abuzul de antibiotice).