Ministrul Boloș nu doarme de trei nopţi. FMI zice că e bine, dar trebuie şi mai bine

Au apărut stenograme din ultima şedinţă a Coaliţiei. Ministrul Finanţelor, Marcel Boloș, e disperat, nu doarme de trei nopţi. Motivul? Pe luna septembrie s-a înregistrat un minus la încasări de 7,5 miliarde lei, faţă de ce era prevăzut în bugetul pe 2023. Cum cheltuielile n-au stat pe loc, fiindcă au crescut salarii şi plăţile la sănătate, de aproape 3 miliarde de lei, ne putem aştepta la un deficit record pentru luna septembrie. La sfârşit de august aveam un deficit cumulat de 42 miliarde lei.  Cu minus la încasări de 7,5 miliarde şi cu un avans la cheltuieli de cel puţin 7 miliarde, ne putem trezi pentru sfarsit de septembrie cu un deficit de 56 miliarde lei, adică 3,5% din PIB.

Iată discuţia de la Coaliţie, aşa cum a fost relatată de presă, fără ca vreun participant să o nege.

Marcel Boloș: - De 3 zile nu dorm, speram ca luna septembrie să nu o închid pe deficit. Am un minus de 7,5 miliarde de lei la încasare pe luna septembrie. O să opresc toate plățile până la finalul anului, pentru că o să ni se suspende fondurile europene de la 1 Decembrie.

Nu ştiu cât îşi permite ministrul Finanţelor să oprească toate plăţile, pentru că sunt zone la salarizare, în sănătate, unde tocmai ce i-au sărit bolnavii în cap şi a trebuit să scoată trei miliarde de lei. Poate de la returnări de TVA, investiţii, să nu mai plătească facturi către furnizori. Situaţie în care  paralizează firmele care au contracte cu statul.

În plus, primarii responsabili de câştigarea alegerilor au început să ţipe când au auzit că Boloș nu le mai dă bani în ultimele trei luni din 2023. Motiv pentru care conducerea PNL l-a şi băgat în şedinţă pe Boloș cerându-i să nu care cumva să oprească finanţările. Numai în locul lui Boloș să nu fii, îl înţeleg când spune că vrea să demisioneze.

Și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, zice ca are nevoie de 15 miliarde lei de la buget, altfel se blochează totul. Si este vorba de cofinanțările la fondurilor europene.

Rareş Bogdan zice că ştie mai bine decât Boloș.

Rareș Bogdan: - Marcele, te rog frumos. Nu suntem la televizor aici. Nu ne mai consideră pe toți proști și neinformați. E o întreagă procedură aici, supravegherea ar începe peste 9 luni, nu ne taie nimeni fondurile. Nicidecum nu se suspendă pe loc.

Marcel Boloș: - Eu îmi dau demisia atunci, să vină Rareș Bogdan ministru de Finanțe dacă poate să negocieze mai bine la Bruxelles.

Rareş Bogdan: -Marcele, eu și cei de lângă mine vom fi în piețe și pe stradă în fața oamenilor, nu tu vei sta acolo. Noi va trebui să răspundem dracului pentru toate tâmpeniile și absurditățile din legea de asumare.”

Totul a pornit de la Corina Crețu, fost europarlamentar PSD, care a declarat că România nu este în pericol să piardă banii europeni. Între Corina Creţu şi Marcel Boloș eu în cred pe Boloș, pentru că a stat la masa cu reprezentanţii CE, şi au fost situaţii când cei de la CE „le-au dat cu masa în cap” reprezentanţilor României.

S-a mai discutat în PNL despre schimbarea lui Boloș de la Finanţe. Doar că n-au găsit niciun „sinucigaş” dispus să-şi asume ministerul în astfel de condiţii.

FMI laudă pachetul fiscal propus de Ciolacu

Doar că pachetul „azi îl vedem şi nu e”. Pentru că nu văd cum CCR ar închide ochii la numeroasele aspecte de neconstituţionalitate pe care acesta le conţine. Când şi cum va intra în vigoare, este greu de spus, oricum nu va produce efecte în anul 2023.

Delegaţia FMI, care tocmai şi-a încheiat misiunea în România, estimează pentru 2023 un deficit bugetar de 6% din PIB şi 5% pentru 2024, ceea ce face de neatins obiectivul de 3% pentru final de 2024. Va înghiţi CE această situaţie, fără să ne taie fondurile? Nu cred.

FMI a apreciat pachetul de măsuri fiscale avansat de Ciolacu, şi propune şi alte măsuri dificile.

Sunt necesare „reforme fiscale suplimentare” pentru a crește veniturile, eficiența și echitatea și este nevoie de o creștere a veniturilor cu peste 2% din PIB în următorii doi ani, suplimentar față de veniturile obținute prin pachetul fiscal actual.

În acest scop, „măsurile-cheie” care trebuie avute în vedere de România sunt:

- eliminarea scutirilor și a privilegiilor fiscale rămase

- reformarea impozitului pe proprietate

- continuarea consolidării TVA

- folosirea unui sistem de impozitare care să promoveze consumul redus de energie 

Nu ştiu dacă experţii FMI cântăresc în egală măsură necesitatea încurajării şi stimulării activităţii economice a firmelor mici, dar care reprezintă coloana vertebrală a oricărei economii.

Nu ştiu dacă aceeaşi experţi consideră suficente măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare, care în pachetul Ciolacu reprezintă 15% din măsurile pentru reducerea deficitului bugetar, restul de 85% fiind pasat în spinarea privaţilor.

Oricum, ştim că FMI păstrează un ton elegant în comunicatele oficiale, să nu sperie opinia publică. Aşa au făcut şi în 2010.

În concluzie

Opinia FMI nu este decisivă pentru deciziile CE.

Despre pachetul fiscal Ciolacu nu se ştie când şi dacă va intra în vigoare, şi ce efecte va avea.

Dacă e să-l credem pe Boloș, CE va bloca toţi banii pentru Romania în decembrie, din cauza deficitului bugetar prea mare. România va intra în linie dreaptă pe procedura de deficit excesiv.

Nici în 2024 nu vom reveni la deficitul 3% din PIB, prevăzut de tratatul de la Maastricht.

Următoarele tranşe din PNRR depind de realizarea legii pensiilor, a salarizării bugetare şi rezolvarea pensiilor speciale, precum şi a altor jaloane grele.

Există  riscul că România să devină nefinanțabilă, pentru că investitorii îşi pierd încrederea în capacitatea României de a returna creditele şi dobânzile.