Egiptul are un nou proiect de Constituţie

După două zile de dezbateri şi votarea fiecăruia dintre cele 247 de articole ale noii Constituţii, comitetul condus de Amr Mousa a trimis documentul final preşedintelui interimar Adli Mansour. Dacă acesta nu îl va respinge, ci îl va aproba, atunci în termen de o lună de zile va fi organizat un referendum pentru validarea noii legi fundamentale a Egiptului. Iar peste alte trei luni vor urma alegerile. Prezidenţiale sau parlamentare?

Zilele trecute am avut ocazia unui dialog, cu dr. Essam Abdel-Aziz Sharaf, ex-prim-ministru al Egiptului, în perioada 3 martie - 21 noiembrie 2011, extrem de popular, printre conaţionalii săi, la vremea când a condus guvernul de la Cairo. Sharaf a fost nu doar prezent, ci şi activ la protestele derulate în Piaţa Tahrir, pe timpul revoluţiei egiptene din anul 2011, când a devenit unul dintre conducătorii mişcării democratice. Din acest motiv, Consiliul Militar l-a considerat un succesor dezirabil al premierului Ahmed Shafik. 

Pe 3 martie 2011 a fost investit de liderii militari să formeze noul guvern, iar a doua zi a surprins opinia publică, prin prezenţa sa, din nou, în Piaţa Tahrir, unde, de pe scena improvizată s-a adresat mulţimii adunate acolo.

În faţa manifestanţilor a afirmat că legitimitatea sa se bazează pe voinţa lor, cei care doresc democratizarea Egiptului şi a anunţat că va gira tranziţia spre un viitor mai bun, dar pentru asta este nevoie de răbdare. 

Essam Sharaf este întâiul şef al executivului egiptean, din ultimele patru decenii, care a oferit compatrioţilor săi, lunar, perspectiva pragmatică a stării naţiunii. 

Popularitatea sa a fost imensă, atât pentru faptul că a îndepărtat personalităţi nepopulare din guvern, cât şi pentru că a dizolvat structuri administrative locale marcate puternic de corupţie.

De la stânga, la dreapta: noul ataşat militar al Egiptului, la Bucureşti, colonelul Ahmed Abdel Fattah Aly, dr. Abdalla Mobasher, dr. Essam Sharaf, ex-prim-ministru al Egiptului şi dr. Yashar Hassan Abbas Helmy. 

Fotografii publicate în presa de la Cairo demonstrau modestia cu care, de pildă, prefera să servească masa, cu familia sa, într-un simplu restaurant, considerându-se astfel doar egalul compatrioţilor săi. 

În discuţia purtată cu dr. Essam Abdel-Aziz Sharaf, acesta şi-a exprimat convingerea că într-o perioadă relativ scurtă, după încheierea, prin alegeri, a etapei agitate, de tranziţie, ţara sa îşi va redobândi stabilitatea internă, într-un cadru democratic perfectat de noua Constituţie, condiţie a unei prosperităţi dorite la nivelul întregii societăţi egiptene. 

De altfel, ulterior convorbirii menţionate, duminică, proiectul noii Constituţii a Egiptului a fost aprobat de cei 50 de membri ai comitetului menit a îl concepe, finisa şi vota, înainte de a fi trimis preşedintelui interimar, Adly Mansour. 

Acesta ar urma, după lectura atentă a celor 247 de articole aprobate, unul câte unul, de comitetul amintit, să ratifice documentul şi să anunţe data referendumului, prin care egiptenii îşi vor exprima opinia asupra noii legi fundamentale a ţării lor. 

Noua Constituţie egipteană va fi succesoarea celei suspendate în anul 2011 şi va interzice înfiinţarea şi activitatea partidelor religioase. În schimb, va oferi forţelor armate drepturi menite a le conferi statutul de garant al puterii laice în Egipt. Inclusiv acela de a decide cine urmează să conducă ministerul armatei egiptene. 

Votarea noii Constituţii a durat două zile şi a fost marcată de proteste ale susţinătorilor fostului preşedinte islamist, Mohamed Morsi, aflat acum în custodia armatei. 

Secretarul american al apărării, Chuck Hagel l-a sunat sâmbătă, la telefon, pe omologul său egiptean, generalul Abdel Fattah al-Sisi, pentru a îi comunica preocuparea lui privind restricţiile vizând demonstraţiile, din noul act constituţional, libertatea de expresie fiind, pentru SUA, o măsură a perioadei de tranziţie democratică spre un stat de drept.

La Cairo, însă, există convingerea exprimată de Amr Mousa, preşedintele comitetului celor 50 de reformatori ai constituţiei, că după validarea noului act fundamental, prin referendum, Egiptul va redobândi, pe plan extern, influenţa şi rolul său, în Orientul Mijlociu, iar pe plan intern se va asigura şi garanta justiţia socială. 

O afirmaţie care face, indirect, tot mai credibilă posibila candidatură a generalului Abdel Fattah al-Sisi la alegerile prezidenţiale, despre care nu se ştie dacă vor fi înainte sau după cele parlamentare. 

Şi cum după ratificarea noii Constituţii, în următoarele trei luni, ar urma chemarea egiptenilor la urnele de vot, rămâne de văzut ce va decide preşedintele interimar, Adli Mansour, dacă va fi ales întâi parlamentul sau noul şef al statului. 

Pariul naţional fiind, dincolo de detaliile constituţionale, implicit electorale, ambiţia reinstaurării imaginii Egiptului, ca placă turnată a comunităţii arabe, la confluenţa Africii cu Asia.