Confruntarea extremelor în Iran. Șansa moderatului Massoud Pezeshkian

Iranul a organizat alegeri prezidențiale anticipate și inedite prin prisma contextului creat de moartea, într-un accident de elicopter, a fostului deținător al acestei poziții, Ebrahim Raisi. Chiar dacă în țara ayatolahhilor șeful statului este Liderul Suprem Religios și nu președintele, șeful administrației civile se ocupă de afacerile curente și de evoluțiile de zi cu zi ale statului Islamic majoritar șiit.

Prezența a fost scăzută chiar dacă Consiliul Gardienilor Revoluției a acceptat 6 candidați între care moderatul Massoud Pezeshkian tocmai pentru a aduce lumea la vot după experiența nefastă din luna martie, când la votul pentru Consiliul Experților - organismul care urmează să-l aleagă pe viitorul Ayatollah, la decesul celui în funcție, și pentru Parlament a avut cea mai scăzută prezență la vot din 1979, anul revoluției islamice. Dar paradoxal, prin intrarea în turul doi a extremelor, candidatul moderat ar putea ava o șansă.

Consiliul Gardienilor, un organism de 12 membri, șase clerici și șase juriști, numit de către Liderul Suprem Religios, Ali Khamenei, a analizat candidaturile a 80 de aspiranți și a permis 6 candidaturi, dintre care doi conservatori de linie dură s-au retras. Cu 4 candidați dintre care 3 conservatori, la o prezență redusă de doar 40% din cei 60 de milioane de votanți iranieni, Masoud Pazeshkian a câștigat 42,5% din voturi iar Saeed Jalili 38,6%, calificându-se ambii în turul doi. Pazeshkian este fostul ministru al sănătății în timpul președintelui reformist Mohammad Khatami, el s-a distins în timpul protestelor pro-democrație din 2009 și a izbucnirii de proteste după ce poliția moralității din Iran s-a făcut vinovată de uciderea unei tinere de 22 de ani, Mahsa Amini, arestată pentru că nu purta cum scria în legea hijabului acoperământul traditional Islamic.

Acceptarea sa în cursă subliniază o componentă politică ce privește nevoia de legitimare a democrației specifice a ayatollahilor în Iran, dar și un anumit nivel de încredere în Pazeshkian că nu va ieși din cadrul strict al perceptelor islamice tradiționale acceptate în Iran. De altfel, la ieșirea de la urne, el a declarat că este pentru respectarea Legii hijabului, dar fără excese ale poliției moralității care să se soldeze cu asemenea victime care au scos lumea în stradă la proteste luni la rând și au determinat astăzi refuzul tinerilor și studenților de a mai veni la vot pentru a valida alegerilor conservatoare ale regimului.

De partea cealaltă, Jalili este un ultraconservator cunoscut pentru lipsa capacității de compromis și respingerea oricărei relații cu Occidentul. Este consilierul de securitate al Ayatollahului Khamanei, fost soldat în cadrul Corpului Gardienilor Revoluției Islamice în timpul războiului iraniano-irakian și a condus negocierile nucleare din 2015 pentru acordul Obama, efort făcut atunci pentru a ridica sancțiunile împotriva statului iranian. Jalili a mai candidat fără succes în alegerile prezidențiale din 2013, iar în 2021 s-a retras înainte de scrutin în favoarea lui Raisi, președintele decedat acum și câștigătorul de atunci al alegerilor. Victoria sa este privită ca o rețetă sigură pentru a bloca orice relații, negocieri sau concesii cu Occidentul.

Totuși, în ciuda faptului că majoritatea voturilor a mers către candidați conservatori, și de această dată ca și-n 2009 candidatul moderat are mai multe șanse astăzi. Pazeshkian dorește să acceadă la funcție tocmai pentru a genera negocieri cu Vestul, cu Statele Unite, în primul rând, vizat fiind un nou acord nuclear și o ușurare a sancțiunilor care au afectat economia iraniană în mod substanțial.

Nici contextul actual nu este unul favorabil, între Iran și Israel intervenind primul schimb major de focuri în luna aprilie, pe fondul războiului premierului Netanyahu în Hamas ca urmare a atacului terorist din 7 octombrie 2023. Mai mult, perspectiva deschiderii unui al doilea front împotriva Hezbollahului libanez pro-iranian, un alt intermediar-client al Teheranului, crează probleme majore și amenință întreaga securitate a Orientului Mijlociu.

În fața unei asemenea perspective, de pe primul loc și cu doar 7,5% până la majoritate, pe prezența la vot existentă, Pazeshkian are o șansă în special pentru că, întâlnindu-se cu un radical, Jalili, capacitatea acestuia de a aduce la vot alegătorii celorlalți candidați conservatori este mai redusă iar absenteismul și eventuala mobilizare a tineretului în favoarea candidatului moderat ar putea schimba altera dorințele regimului. Totuși nu trebuie uitat că rezultatele scrutinului trebuie validate de Consiliul Gardienilor până să devină rezultat oficial iar aici partea conservatoare ar putea altera chiar voința publică exprimată. Miza devine importantă pentru vineri, 5 iulie când alegerile iraniene vor fi tranșate. În orice caz, o prezență redusă la vot e un avertisment important pentru regim și anunță un viitor președinte cu legitimitate redusă.