Ce am făcut pentru aderarea României la Schengen. Scurt raport personal

Începând cu 31 martie, România va intra în Spațiul Schengen, maritim și aerian. De la această dată, controalele la frontierele aeriene şi maritime se elimină, iar românii se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre Schengen fără a fi supuse controalelor de frontieră.

Consider această realizare, pentru că este vorba, clar, de un succes al țării noastre – la care am muncit mulți și multă vreme – un bun prilej de a vă prezenta și aportul meu personal, dat fiind faptul că mi-am început demersurile în Parlamentul European încă din 2021, cu destul timp înainte ca subiectul să revină în atenția publică, ori a politicienilor și mai ales dat fiind că acestea au ajutat întregul proces de aderare.

Exemplul meu nu este singular, și nu acesta este scopul rândurilor de față, dar cred că este important să știți, pe scurt, ce am făcut în calitatea mea de europarlamentar român.

---------

Astfel, încă din mai 2021 – înaintea publicării Pachetului Schengen, care urmează să fie votat în Plenul Parlamentului European luna viitoare (aprilie 2024!) – am adresat Președintelui Comisiei Uniunii Europene, Ursula von der Leyen, și comisarilor Věra Jourová, Margaritis Schinas, Ylva Johansson și Adina Vălean, o scrisoare manifest – Schengen Manifesto, în care afirmam răspicat că acceptarea României în Spaţiul Schengen reprezintă un drept şi o obligaţie pe care Comisia trebuie să le trateze cu celeritate.

Mai mult, încă din 2021, iar în acest efort am fost destul de singur, trăgeam un semnal de alarmă cu privire la timpii mari de așteptare în vămi și la pierderile pe care această situație nedreaptă și nefirească le provoacă transportatorilor și exportatorilor români!

Am expediat aceeași scrisoare manifest către toți membrii Parlamentului European, tuturor miniștrilor de interne și miniștrilor de justiție din UE (reprezentanți în Consiliul JAI) și tuturor Ambasadorilor Reprezentanțelor Permanente ale statelor membre pe lângă Uniunea Europeană.

În urma acestui demers, am primit multe răspunsuri de sprijin, de la cel mai înalt nivel, pentru efortul României de a face să i se respecte drepturile legitime și castigate! Dintre ele, vreau să menționez un mesaj extrem de încurajant de la ministrul Belgian de Interne.

Am avut de asemenea întâlniri cu atașați diplomatici din cadrul Consiliului Uniunii Europene, reprezentanți din cabinetele comisarilor europeni, cu membri ai cabinetului Preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, și cu reprezentanți ai agențiilor europene relevante precum EU-LISA, Frontex, sau agențiile de transport europene.

I-am informat permanent, atât pe ministrul Afacerilor Externe cât și pe ministrul de Externe cu privire la demersurile mele și la reacțiile primite.

---------

Și mai vreau să menționez două lucruri, din multitudinea de activități inițiate pentru a sprijini aderarea noastră la Schengen.

La nivel tehnic, în toate rapoartele pe care le-am întocmit pe parcursul acestui mandat, început în 2019, în calitate de raportor al Comisiei pentru transport şi turism (TRAN) a Parlamentului European, am cerut ca finanțarea revizuirii rețelei transeuropene de transport (TEN-T) să se concentreze pe extinderea conexiunii spre Est, insistând şi pe această cale să nu se mai amâne acceptarea în Spaţiul Schengen a României şi Bulgariei, pentru asigurarea unei conexiuni de transport fără întreruperi.

Inclusiv în urma demersurilor mele, în data de 30 decembrie, anul trecut, Consiliul a convenit să elimine controalele la frontierele aeriene și maritime interne cu România și Bulgaria începând cu 31 martie 2024.

Al doilea lucru este acela că în fiecare luare de cuvânt, ori în Plenul Parlamentului European, ori în comisiile de lucru, am menționat nedreptatea la care a fost supusă România prin vetoul nemotivat al Austriei, pagubele suferite de economie – de transportatori sau exportatori în primul rând – și urgența de a corecta această situație aberantă, în condițiile în care, știm toți, știe toată Europa, îndeplinim de peste un deceniu TOATE criteriile de aderare.

Poate părea un detaliu minor, dar pe lângă munca tehnică, cuvântul, luările de cuvânt, fac parte dintre armele cele mai puternice ale unui parlamentar.

Am considerat și consider că acest mesaj trebuie repetat, clar și răspicat, că el trebuie auzit, iar și iar, că este o metodă care produce rezultate, și voi continua să fac asta și în mandatul viitor pentru că vreau și știu că este posibil ca anul viitor România să își ocupe locul cuvenit pe deplin, inclusiv cu frontierele terestre, rutiere, în Spațiul Schengen.