Alegerile parţiale din SUA - schimbare de putere în cadrul echilibrului puterilor

0
0

Pe data de 8 noiembrie, americanii aleg membrii Camerei Reprezentanţilor, o treime din Senat (de fapt, 35 dintr-un total de 100 de locuri) şi mii de aleşi locali, printre care 36 de guvernatori.

FOTO EPA-EFE
FOTO EPA-EFE

În urmă cu câteva luni, se anunţa un tsunami republican pentru ambele Camere. În acest moment previziunile sunt mult mai nuanţate. Alegerile la jumătatea mandatului prezidenţial reprezintă întotdeauna un moment dificil pentru administraţia în funcţie. În ultima jumătate de secol, după cum remarca Le Point, partidul aflat la putere a pierdut, cu excepţia anului 1998. Există astfel un handicap simbolic din start pentru administraţia democrată de la Washington. La acesta se adaugă o inflaţie de 8,5%, o creştere accentuată a sentimentului de nesiguranţă şi o impopularitate în creştere a preşedintelui Biden care se situeazâ acum la aproape 40%.

SUA a devenit o ţară extrem de polarizată din punct de vedere politic, iar republicanii au reuşit să pună în centrul campaniei electorale problema migraţiei: democraţii au fost acuzaţi că tolerează migraţia clandestină, în special din America Latină. Democraţii nu au găsit argumentaţia justă pentru a contracara aceste acuzaţii. În plus, câteva gafe ale preşedintelui Biden au determinat apariţia unor întrebări legate de stadiul său de discernământ.

Cu toate acestea, democraţii au jucat bine cartea avortului, criticând decizia Curţii Supreme care a anulat decizia Roe v. Wade. Statele dominate de republicani nu au aşteptat aceste alegeri parţiale pentru a edicta o nouă legislaţie anti-avort, ci au făcut-o imediat după decizia Curţii Supreme, ceea ce a declanşat un val de controverse şi critici din partea democraţilor. Întrebarea momentului este dacă această decizie va mai produce efecte la aceste alegeri, în sensul mobilizării masive a susţinătorilor democraţilor. O altă problemă pe marginea căreia s-ar fi putut capitaliza politic este cea a armelor, o dispută foarte veche între republicani şi democraţi. Preşedintele Biden a fost ales pe baza unei agende în favoarea restrângerii folosirii armelor, în timpul de când se află la putere au fost adoptate şi puse în aplicare câteva măsuri, considerate însă insuficiente de susţinătorii democraţilor şi criticate intens de republicani. Uvalde, Buffalo, Memphis sunt tot atâtea momente care au arătat că autorităţile nu prea pot interveni în momente critice, într-o ţară în care particularii deţin peste 400 milioane arme de foc. Greu de precizat cine va capitaliza de pe urma intensificării atacurilor armate. Ambele partide au evitat în ultima perioadă această temă.

Este foarte posibil ca republicanii să deţină după aceste alegeri majoritatea în Camera Reprezentanţilor, iar democraţii să rămână majoritari în Senat. Pierderea Camerei nu va însemna în realitate o schimbare foarte mare, din moment ce democraţii deţin în prezent o majoritate la limită.

Ceea ce nu se cunoaşte decât într-un cerc limitat este că republicanii au practicat gerrymandering în 20 de state pe care le controlează complet, trasând granitele circumscripţiilor electorale astfel încât să fie în avantaj. Au recurs la această practică ştiind din start că nu vor înfrunta opoziţia unei Curţi Supreme dominate de judecătorii numiţi în timpul lui Donald Trump.

Kevin McCarthy va deveni mai mult ca sigur noul preşedinte al Camerei, la şase ani de la tentativa sa eşuată în această direcţie. McCarthy a promis că va revizui ajutorul acordat de SUA Ucrainei, afirmând că „nu va scrie un cec în alb pentru Ucraina”. Fără acordul Congresului, administraţia Biden nu va putea cheltui niciun dolar pentru Ucraina. Explicaţia atitudinii republicanilor nu este una legată de complicate intenţii strategice sau posibile negocieri cu Federaţia Rusă. Este vorba de o răzbunare personală a lui Donald Trump care consideră că Ucraina şi în special Zelenski au jucat un rol în tenativa eşuată a democraţilor de a-l pune sub acuzare. SUA a cheltuit până acum 25 miliarde de dolari ca ajutor umanitar sau financiar pentru Ucraina şi a oferit echipament militar în valoare de 27,5 miliarde dolari. Pe de altă parte, problema ajutorului acordat Ucrainei nu este văzută unitar de republicani: după cum remarca Politico, senatorul Lindsey Graham s-a exprimat recent în sensul că majoritatea senatorilor republicani nu împărtăşeşte ideile lui McCarthy.

Marea întrebare care se pune în rândul partenerilor transatlantici ai SUA în acest moment este dacă un Congres dominat de republicani va începe să gândească relaţia cu Federaţia Rusă în sensul încurajării demarării unor negocieri de pace. Washington Post relata despre demersuri în acest sens în relaţia ruso-americană. Wall Street Journal nu neagă faptul că Sullivan a avut contacte cu oficialii ruşi dar a dat asigurări că acestea nu au avut ca scop iniţierea unor discuţii de pace. În contrapartidă, La Reppublica reia scenariul Washington Post. Este foarte posibil ca aceste discuţii să fi avut loc dar să nu se fi discutat nimic concret, scopul democraţilor fiind acela de a atenua impactul temei războiului din Ucraina asupra campaniei electorale, în ideea de a nu-I lăsa pe republicani să se erijeze în reprezentanţi unici ai curentului “pacifist”. Există multe incertitudini legate de cum se va raporta SUA la războiul din Ucraina în continuare dar un lucru este cert: graficul livrărilor de armament este agreat cu partenerii europeni până cel mai devreme în martie 2023, cel puţin patru luni de acum înainte această politică nu va putea fi schimbată, indiferent de ecuaţia politică de la Washington, Iar peste patru luni este foarte posibil ca războiul din Ucraina să fi cunoscut evoluţii imposibil de anticipat în acest moment.

Alegerile vor avea consecinţe şi asupra relaţiei între SUA şi China. Donald Trump a făcut din izolarea Chinei o prioritate a mandatului său. Deşi se credea că administraţia Biden va relua un curs mai favorabil al relaţiilor cu China, acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, potrivit noii Strategii a SUA de apărare naţională emisă la sfârşitul lunii octombrie, China este un risc „fundamental” la adresa securităţii SUA. Un Congres dominat de republicani va dori să rezolve problema fundamentală din relaţia SUA-China, anume deficitul comercial. O problemă pe care Donald Trump a promis că o va rezolva când a candidat în 2016 dar care nu pare a avea soluţii concrete. Probabil republicanii, în lipsă de soluţii în problema acestui deficit, vor forţa Uniunea Europeană să fie mai restrictivă în relaţia sa cu China. În linii mari însă, raportarea la China a devenit o problemă politică bipartizană.

Prin urmare, aceste alegeri parţiale vor marca o schimbare de putere dar nu şi o paradigmă nouă de abordare a situaţiei internaţionale din partea SUA. Sub aspectul politicii interne, republicanii nu promit miracole şi au scopuri destul de limitate. De fapt, acesta a fost şi scopul alegerilor parţiale, gândit de Părinţii Fondatori: niciun partid (sau facţiune, în limbajul epocii) să deţină controlul absolut asupra celor trei puteri în stat, pentru a garanta un echilibru al puterilor. De mai bine de 200 de ani acest echilibru este asigurat în SUA datorită mecanismelor constituţionale, iar noiembrie 2022 va fi doar un alt moment care va testa încă o dată validitatea acestei abordări.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite