Alegerile din Italia. Un nou eșec al stângii europene

Așa cum era de așteptat, alegerile generale din Italia au generat un interes major în rândul liderilor europeni dar și al opiniei publice, inclusiv din România. Este normal. Italia este un stat fondator al Comunităților Europene – precursoare ale UE, este o țară mare, are o economie dezvoltată – cu multe probleme însă, mai ales cele tradiționale pe zona de deficit, dar și o viață politică... intensă. 

Georgia Meloni FOTO EPA-EFE

La fel de normal, rezultatul acestor alegeri a produs o oarecare emoție, mai ales prin prisma originilor considerate fasciste ale principalului partid care, se pare, va forma alianța pentru guvernare și care va cere mandat președintelui Italiei. Vom vedea luna viitoare.

În ceea ce mă privește, dincolo de emoția creată de rezultat, dincolo de numeroasele întrebări referitoare la modul în care Italia va fi guvernată – cu posibile consecințe asupra economiei europene, la relația dintre guvernul italian și Comisia Europeană, sau chiar Rusia, am câteva observații pe care le consider relevante.

În primul rând, istoria coalițiilor de guvernare italiene nu este una de natură a le da prea multe speranțe celor care cred că avem în față un guvern de durată. Faptul că unele persoane cred că de data asta va fi altfel este puternic contestat de experiențele politice precedente.

În al doilea rând, constat căderea stângii, și nu este singura țară europeană care trece prin această experiență – Franța, chiar și Suedia, oferind deja exemple de cădere la o scară chiar mai mare! Probabil că partidele care se revendică de la respectiva doctrină ar trebui să își pună mari, mari întrebări, referitoare la modul în care au guvernat, la corectitudinea și la efectele soluțiilor pe care le-au propus cetățenilor.

De asemenea, în mod evident, realitatea guvernării este, de cele mai multe ori, diferită de retorica unei campanii electorale. Este o realitate care acționează, în funcție de caz, de o manieră nefericită sau, dimpotrivă, fericită, pentru cei aleși dar, mai ales, pentru alegători. Pentru oameni. Vom vedea și în acest caz care va fi, de fapt, realitatea acestei guvernări. 

Iar acest lucru mă duce la ceea ce consider eu ca fiind principala observație referitoare la rezultatul alegerilor.

Italienii au sancționat inclusiv politicile guvernării de stânga

După rezultatele alegerilor din Suedia, care au catapultat în primele rânduri, prin vot, un partid considerat ca având origini neo-naziste, iată că Italia aduce la putere, foarte probabil, un partid de extremă, la o sută de ani de la marșul lui Mussolini asupra Romei, în 1922. O întreagă simbolistică care oferă amatorilor o multitudine de posibile interpretări sau asocieri.

O parte dintre cei care își dau public cu părerea despre orice temă de actualitate, s-au și grăbit, datorită coincidenței istorice prezentate mai sus, să vorbească despre viitoare conflicte cu Comisia Europeană, despre ieșirea Italiei din UE, alianțe cu Rusia și multe alte scenarii considerate, pe bună dreptate, negre, de nedorit.

În ceea ce mă privește, eu văd situația un pic diferit.

Alegerile din Italia au fost despre Italia și despre italieni, iar rezultatul lor reprezintă, după mine, validarea eșecului politicilor de stânga implementate în Peninsulă.

Oricât ar încerca unii să exagereze influența Comisiei Europene, sau a imaginii pe care unele partide i-au conferit-o în campania electorală, italienii au votat, cred eu, cu gândul la Roma și nu la Bruxelles. Au votat cu gândul la realitatea și efectele guvernării de stânga, care se va încheia curând, în două-trei săptămâni. 

În același timp, situația de acum nu este identică, nici măcar puternic similară, cu cea de acum o sută de ani, cea care a generat emoțiile de acum. Italia este membru fondator al UE, membru NATO, este, fără discuție, o democrație. Europa, la rândul ei, este fundamental diferită! Cea mai mare parte a țărilor europene fac parte din UE, sunt în proces de aderare, sau își doresc acest lucru. Așa cum este, de exemplu, cazul Republicii Moldova!

Nu în ultimul rând, grupul politic din care fac parte la nivel european, EPP, a arătat mereu că are și curajul și forța de a sancționa derapajele oricărui guvern care luptă împotriva valorilor noastre europene, care luptă, de fapt, împotriva tuturor. Pentru mine și pentru milioane de europeni, sau de români, acest fapt reprezintă o garanție în plus în ceea ce privește stabilitatea viitoare a Europei. 

Tot la nivel politic, consider că România își dovedește, iar, rolul stabilizator în cadrul UE. Avem în țară un prim ministru de dreapta, președintele PNL și avem un președinte cu o experiență deja vastă și apreciată la nivel european. Cred că, pe parcursul viitoarelor luni și ani, acest fapt, această alegere a românilor își va dovedi importanța în contextul la care mă refer.

Se află Uniunea Europeană într-un moment de cotitură?

Tot ce am scris mai sus nu înseamnă însă că rezultate precum cele din Suedia sau Italia nu ar trebui să ne preocupe. Evit cuvântul îngrijorare, în acest moment, dar cu siguranță situația este una preocupantă.

Mă preocupă, desigur, și trebuie să ne preocupe, orice puseu al populismului sau al extremismului, chiar și atunci când este adus la guvernare prin vot. Discursurile seducătoare se dovedesc a fi, de cele mai multe ori, aproape mereu, mincinoase! De aceea, în politică, eu recomand și cer mereu sinceritate, transparență, deschidere, responsabilitate, așa cum am scris de curând și în problema crizei energetice declanșate de invazia rusă în Ucraina.

Dar tocmai aceste realități îmi dau speranță și încredere în Europa și în Uniunea din care facem parte!

Europa este puternic înrădăcinată în valorile ei și, să nu ne amăgim, după sute de ani de război între țările europene, mai ales după experiența a două războaie mondiale, acest proiect, această Uniune, nu părea să aibă șansa de a dura. Însă nu doar că a durat dar s-a și consolidat, iar valorile care ne unesc au devenit tot mai puternice la nivel politic. 

Europa a dovedit că este capabilă, unită fiind, să răspundă și crizelor financiare și pandemiilor și, acum războiului!

Ce putem face împotriva populismului mincinos?

Putem guverna mereu mai bine, putem propune și implementa politice europene reale și realiste (!), putem și trebuie să spunem cetățenilor, români, italieni, germani, suedezi, adevărul! Întotdeauna adevărul.

Nu, nu mă număr printre cei care spun că UE este perfectă. La fel ca orice uniune de acest fel, ea este perfectibilă și reprezintă, fără discuție, un proces permanent. Europa se construiește și se apără în fiecare zi, pentru totdeauna. 

Acesta este, cred eu, răspunsul împotriva populismului și, dacă vrem acest lucru, chiar răspunsul dat italienilor care au adus la putere acum un anumit partid: Uniunea Europeană devine, permanent, mai bună și mai benefică pentru cetățenii ei.

Ca român membru al Parlamentului European, gândurile mele, munca mea și prioritățile mele se referă mereu, întotdeauna, la români. Dar sunt perfect conștient de faptul că tot ceea ce facem la Bruxelles trebuie realizat astfel încât să ne fie mai bine tuturor, împreună.