Articole scrise de Daniel Guţă

Aflat în Munții Apuseni, într-un ținut izolat de la limita județelor Hunedoara și Alba traversat de „Drumul Iancului” - impracticabil cu autoturismele, satul Tomnatec din Hunedoara ar putea renaște. Câteva familii de tineri s-au mutat aici, pentru a începe o nouă viață.

Numărul turiștilor care ajung în Munții Retezat crește în timpul verii, iar odată cu ei și problemele pe care le cauzează. Lipsa de educație a multor călători afectează tot mai mult starea refugiilor care le sunt puse la dispoziție.

Un grup de turiști aflați în Munții Retezat a avut parte de un apus de neuitat, pe crestele masivului. Călătorii au fost martorii unui fenomen optic rar, numit „Efectul Gloria”.

Privită de la distanță, gara municipiului Brad pare să își fi recăpătat strălucirea din trecut, după ce fațadele sale au fost restaurate. Însă de la finalizarea lucrărilor, gara de epocă, veche din secolul al XIX-lea, a rămas inaccesibilă, în timp ce anexele sale s-au ruinat.

Hărțăgani, un sat din Hunedoara, a deveni a doua patrie pentru mai mulți străini, stabiliți aici din Anglia, Germania, Olanda, dar și pentru români care au trăit decenii în Occident. Unii dintre ei spun că și-au regăsit libertatea aici, la poalele Metaliferilor.

Rangerii din Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina au identificat o specie rară de fluture pe teritoriul parcului din Munții Șureanu, în Hunedoara: Lycaena dispar, cunoscut și sub numele de "fluturele roșu de mlaștină".

Un accident rutier cumplit a avut loc, duminică seara, în localitatea Gelmar, aparținătoare orașului Geoagiu din județul Hunedoara. Cinci oameni au murit, iar o altă persoană a fost gravă rănită, în urma unui accident produs de un tânăr de 22 de ani.

Cei mai faimoși domnitori medievali au lăsat posterității castele și cetăți prețioase, întinse pe cuprinsul României, însă cei care le vizitează și le admiră arhitectura spectaculoasă și-ar putea face o idee greșită despre viața de zi cu zi a celor mai mulți medievali.

Corvinul Hunedoara a reușit să atragă numeroși spectatori la meciurile disputate la Sibiu, în competițiile europene, deși adversarii au fost puțin cunoscuți, iar cei mai mulți dintre suporteri au venit de la distanțe mari pentru a-și susține favorita.

Patru milioane de euro au fost investite în noua telecabină de pe Dealul Cetății Devei, din fonduri de la bugetul local al Devei, de la punerea în funcțiune a instalației de transport și până în prezent, telecabina s-a defectat de mai multe ori.

Cele mai ample transformări din istoria stațiunilor de pe litoralul românesc au avut loc în anii '50, când statul român a decis sistematizarea așezărilor de pe litoralul Mării Negre. Construcțiile au luat amploare în deceniile următoare, ocupând tot mai mult loc în jurul plajelor.

S-au împlinit 95 de ani de la cea mai tragică mișcare de protest a minerilor din România, greva minerilor din august 1929, soldată cu zeci de morți și răniți, în urma confruntărilor dintre mineri și forțele de represiune.

Munții Carpați sunt împânziți de ruine ale unor așezări dacice, însă cele mai spectaculoase astfel de monumente se află în Hunedoara. Au fost declarate situri UNESCO și sunt vizitate anual de zeci de mii de turiști.

O cantitate mare de moloz a fost îndepărtată cu ajutorul alpiniștilor utilitari de pe sectorul numit „Dealul Liliecilor” al Autostrăzii Lugoj - Deva. Solul sfărmincios al versantului face ca desprinderile de bolovani și pietriș să fie frecvente.

Peste 10.000 de oameni au muncit în anii ‘80 pe șantierele hidrocentralei Porțile de Fier 2, când insula românească Ostrovul Mare a fost transformată într-un oraș muncitoresc. Fosta colonie mărginită de barajele Dunării a ajuns un „oraș-fantomă”, în care au mai rămas câteva zeci de familii.

Drumul național care urma să lege Valea Jiului de Băile Herculane este modernizat la capete, însă aproape jumătate din cei peste 100 de kilometri ai săi au rămas greu accesibili și, în unele zone, impracticabili, cu autoturismele. Unii turiști ignoră avertismentele cu privire la acest drum.

Plenița, locul natal al fostului premier Nicolae Ciucă, intrase în anii '70 într-un proces de industrializare și urbanizare forțată, care s-a dovedit a fi un eșec. Nici soarta unității militare din Plenița nu a fost strălucită.

Aflate la câțiva kilometri unul de celălalt, două lacuri artificiale din Hunedoara sunt tot mai frecvent confundate de turiști, spun localnicii, însă unul dintre ele poate fi extrem de periculos. Ambele au dimensiuni impresionante.

Peșterile din Munții Șureanu, regiunea din România care a păstrat urmele celei mai mari concentrări de așezări dacice, au fost locuite de oameni cu mii de ani înainte ca în împrejurimile lor dacii să își înalțe cetățile solide de piatră și lemn.

Unii români au numit-o „Cușma lui Decebal”, însă puțini cunosc povestea Măgurii Uroiului, unul dintre cele mai spectaculoase dealuri care se înalță deasupra văii Mureșului, vizibil de la zeci de kilometri.

Au trecut șase decenii de la inaugurarea barajului Cinciș din Hunedoara, una dintre investițiile care au schimbat complet soarta orașului Hunedoara și a împrejurimilor sale. Barajul a fost construit în timp record, însă odată cu amenajarea lacului său de acumulare, mai multe sate au ajuns sub ape.

Doi ani au trecut de la începerea restaurării amfiteatrului antic din Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Lucrările au ajuns la final, iar în această toamnă, monumentul va fi redeschis publicului, pe care îl va primi cu o înfățișare complet schimbată.

Femeia care i-a stat alături timp de peste patru decenii lui Arsenie Boca are o poveste uimitoare. Despre maica Zamfira duhovnicul ar fi spus că i-a fost singurul ucenic adevărat, însă o serie de controverse au apărut cu privire la fosta stareță a Mănăstirii Prislop.

Vizitat anual de peste 400.000 de turiști, Castelul Corvinilor din Hunedoara a trecut prin ample transformări în ultimii ani, care i-au redat strălucirea de la sfârșitul secolului al XIX-lea, epoca ultimelor mari reabilitări. În următoarele săptămâni, va intra din nou în șantier.

Imagini de colecție realizate în 1964 de fotograful Viorel Simionescu și publicate de acesta pe pagina sa de Facebook dezvăluie farmecul drumețiilor în Munții Apuseni, atunci un tărâm aproape sălbatic, locuit de moții păstrători ai unor tradiții arhaice.

Reality-show-ul „Insula Iubirii” se bucură de succes la români, iar rețeta nu este deloc complicată, consideră psihologul Keren Rosner. Publicul găsește în astfel de programe un mijloc de relaxare, în ciuda controverselor pe care uneori le stârnește.

Șantierul autostrăzii cu tuneluri, tronsonul de 9,13 kilometri rămas nefinalizat din Autostrada A1 Deva - Lugoj este aglomerat chiar și după lăsarea serii. Unii localnici se plâng, însă, de disconfortul creat de utilajele de mare tonaj.

Acoperit în cea mai mare parte de pădure, ținutul sălbatic al Parcului Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina oferă oaspeților săi numeroase motive de încântare. aici trăiește una dintre cele mai „fotogenice” insecte, însă turiștii nu au voie să se atingă de ea.

Cele două drumuri care îi aduc pe turiști în ținutul cetăților dacice sunt modernizate, iar investițiile deschid calea spre unele dintre cele mai spectaculoase locuri din România.

Aflat lângă Castelul Corvinilor din Hunedoara, Dealul Sânpetru din Hunedoara este ocupat de vestigii antice și medievale, însă monumentele istorice au fost neglijate, iar natura și-a intrat în drepturi peste ruinele lor.

În cei doi ani de la începerea lucrărilor de restaurare, clădirea de epocă a gării Simeriei, veche de peste un secol a redevenit cel mai atractiv monument al orașului feroviar din vestul României.

Prostituția a fost interzisă și era pedepsită în timpul regimului comunist, însă marile hoteluri și stațiunile de pe litoral erau frecventate adesea de tinere aflate în căutarea unor clienți străini. Activitatea prostituatelor era controlată, potrivit unor mărturii, de Securitatea comunistă.

Urșici, unul dintre cele mai mici sate din vestul României a rămas izolat din cauza drumului său extrem de degradat, însă turiștii care se aventurează pe el, pentru a ajunge în satul arhaic din vechiul ținut al dacilor, găsesc motive de satisfacție.