Articole scrise de Daniel Guţă

O cantitate mare de moloz a fost îndepărtată cu ajutorul alpiniștilor utilitari de pe sectorul numit „Dealul Liliecilor” al Autostrăzii Lugoj - Deva. Solul sfărmincios al versantului face ca desprinderile de bolovani și pietriș să fie frecvente.

Peste 10.000 de oameni au muncit în anii ‘80 pe șantierele hidrocentralei Porțile de Fier 2, când insula românească Ostrovul Mare a fost transformată într-un oraș muncitoresc. Fosta colonie mărginită de barajele Dunării a ajuns un „oraș-fantomă”, în care au mai rămas câteva zeci de familii.

Drumul național care urma să lege Valea Jiului de Băile Herculane este modernizat la capete, însă aproape jumătate din cei peste 100 de kilometri ai săi au rămas greu accesibili și, în unele zone, impracticabili, cu autoturismele. Unii turiști ignoră avertismentele cu privire la acest drum.

Plenița, locul natal al fostului premier Nicolae Ciucă, intrase în anii '70 într-un proces de industrializare și urbanizare forțată, care s-a dovedit a fi un eșec. Nici soarta unității militare din Plenița nu a fost strălucită.

Aflate la câțiva kilometri unul de celălalt, două lacuri artificiale din Hunedoara sunt tot mai frecvent confundate de turiști, spun localnicii, însă unul dintre ele poate fi extrem de periculos. Ambele au dimensiuni impresionante.

Peșterile din Munții Șureanu, regiunea din România care a păstrat urmele celei mai mari concentrări de așezări dacice, au fost locuite de oameni cu mii de ani înainte ca în împrejurimile lor dacii să își înalțe cetățile solide de piatră și lemn.

Unii români au numit-o „Cușma lui Decebal”, însă puțini cunosc povestea Măgurii Uroiului, unul dintre cele mai spectaculoase dealuri care se înalță deasupra văii Mureșului, vizibil de la zeci de kilometri.

Au trecut șase decenii de la inaugurarea barajului Cinciș din Hunedoara, una dintre investițiile care au schimbat complet soarta orașului Hunedoara și a împrejurimilor sale. Barajul a fost construit în timp record, însă odată cu amenajarea lacului său de acumulare, mai multe sate au ajuns sub ape.

Doi ani au trecut de la începerea restaurării amfiteatrului antic din Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Lucrările au ajuns la final, iar în această toamnă, monumentul va fi redeschis publicului, pe care îl va primi cu o înfățișare complet schimbată.

Femeia care i-a stat alături timp de peste patru decenii lui Arsenie Boca are o poveste uimitoare. Despre maica Zamfira duhovnicul ar fi spus că i-a fost singurul ucenic adevărat, însă o serie de controverse au apărut cu privire la fosta stareță a Mănăstirii Prislop.

Vizitat anual de peste 400.000 de turiști, Castelul Corvinilor din Hunedoara a trecut prin ample transformări în ultimii ani, care i-au redat strălucirea de la sfârșitul secolului al XIX-lea, epoca ultimelor mari reabilitări. În următoarele săptămâni, va intra din nou în șantier.

Imagini de colecție realizate în 1964 de fotograful Viorel Simionescu și publicate de acesta pe pagina sa de Facebook dezvăluie farmecul drumețiilor în Munții Apuseni, atunci un tărâm aproape sălbatic, locuit de moții păstrători ai unor tradiții arhaice.

Reality-show-ul „Insula Iubirii” se bucură de succes la români, iar rețeta nu este deloc complicată, consideră psihologul Keren Rosner. Publicul găsește în astfel de programe un mijloc de relaxare, în ciuda controverselor pe care uneori le stârnește.

Șantierul autostrăzii cu tuneluri, tronsonul de 9,13 kilometri rămas nefinalizat din Autostrada A1 Deva - Lugoj este aglomerat chiar și după lăsarea serii. Unii localnici se plâng, însă, de disconfortul creat de utilajele de mare tonaj.

Acoperit în cea mai mare parte de pădure, ținutul sălbatic al Parcului Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina oferă oaspeților săi numeroase motive de încântare. aici trăiește una dintre cele mai „fotogenice” insecte, însă turiștii nu au voie să se atingă de ea.

Cele două drumuri care îi aduc pe turiști în ținutul cetăților dacice sunt modernizate, iar investițiile deschid calea spre unele dintre cele mai spectaculoase locuri din România.

Aflat lângă Castelul Corvinilor din Hunedoara, Dealul Sânpetru din Hunedoara este ocupat de vestigii antice și medievale, însă monumentele istorice au fost neglijate, iar natura și-a intrat în drepturi peste ruinele lor.

În cei doi ani de la începerea lucrărilor de restaurare, clădirea de epocă a gării Simeriei, veche de peste un secol a redevenit cel mai atractiv monument al orașului feroviar din vestul României.

Prostituția a fost interzisă și era pedepsită în timpul regimului comunist, însă marile hoteluri și stațiunile de pe litoral erau frecventate adesea de tinere aflate în căutarea unor clienți străini. Activitatea prostituatelor era controlată, potrivit unor mărturii, de Securitatea comunistă.

Urșici, unul dintre cele mai mici sate din vestul României a rămas izolat din cauza drumului său extrem de degradat, însă turiștii care se aventurează pe el, pentru a ajunge în satul arhaic din vechiul ținut al dacilor, găsesc motive de satisfacție.

Numărul turiștilor în Parcul Național Retezat a crescut în perioada verii, iar împrejurimile lacurilor glaciare din Munții Retezat au devenit și ele aglomerate. Unii dintre oaspeții rezervației nu rezistă tentației de a se scălda în lacurile glaciare, deși acest lucru este interzis.

La 47 de ani de la greva minerilor din Valea Jiului, una dintre cele mai ample manifestații de protest din comunism, cele mai multe mine de cărbune din regiune au ajuns istorie. Localnicii au trecut printr-un lung șir de tulburări sociale, iar comunitățile au avut de suferit.

Frontierele Daciei romane au fost incluse în patrimoniul cultural mondial UNESCO. De-a lungul celor peste 1.000 de kilometri ai traseului lor s-au păstrat câteva monumente istorice valoroase.

Discursul premierului ungar Viktor Orban, susținut sâmbătă la Universitatea de vară (Tusvanyos) de la Băile Tușnad, se înscrie în politica revizionistă pe care acesta a avut-o în ultimii ani, arată politologul Cristian Pîrvulescu, într-o analiză pentru adevarul.ro.

Litoralul românesc devenise în anii '80 un adevărat paradis al comerțului clandestin, unde românii puteau găsi bunuri exclusiviste pentru o țară tot ,mai presată de lipsuri, arată mărturii ale jurnaliștilor occidentali, uimiți de noua „piață neagră” a estului Europei.

Timp de o lună, cel mai aglomerat drum național din vestul României s-a aflat în șantier, iar șoferii au fost nevoiți să aștepte zeci de minute pentru a traversa sectorul în reparații, ori să aleagă rute ocolitoare. Lucrările pe șoseaua Deva - Lugoj au fost încheiate.

Gara municipiului Deva a fost demolată pe jumătate în doar câteva zile, însă fără ca lucrările de demolare să fie autorizate de Ministerul Transporturilor, arată Mara Paraipan, avertizor de integritate în cadrul ministerului.

O vilă de la poalele cetății Devei, unde a locuit fostul demnitar comunist Petru Groza, amintește de averea de care s-a bucurat acesta până la sfârșitul vieții sale. Însă adevărata viața de lux a trăit-o în ultimii săi ani de viață, pe moșia sa din București.

Corvinul Hunedoara păstrează șanse de calificare în turul al treilea preliminar al Europa League după remiza înregistrată la Sibiu, cu echipa croată HNK Rijeka. Echipa din liga a doua continuă astfel parcursul uimitor în competițiile europene.

Rămășițele unor drone rusești, de tip Geran 1/2, au ajuns din nou pe teritoriul României, după ce Rusia a reluat atacurile împotriva Ucrainei în zona portuară aflată în apropierea graniței Ucrainei cu România.

Peste trei milioane de străini vizitau anual România în anii '70. Turiștii occidentalii aveau parte de un tratament special, chiar și atunci când comiteau infracțiuni. Unii însă erau uluiți de ce descopereau în România și comparau Mamaia cu Miami Beach.

Veche de un secol și jumătate, gara din Băile Herculane este considerată una dintre cele mai frumoase clădiri feroviare din România. A ajuns într-o stare avansată de degradare, însă va fi restaurată.

Regimul comunist a încercat să aducă pe malurile Dunării câțiva dintre coloșii industriali plănuiți la mijlocul secolului XX. În jurul lor, unele dintre vechile porturi dunărene au devenit orașe muncitorești, care au avut însă o durată scurtă de înflorire și un declin prelungit.