Visul mareşalului care a împiedicat ocuparea completă a României în Primul Război Mondial, împlinit la 78 de ani de la moartea sa
0În satul vasluian Schinetea, locul unde este înhumat mareşalul Constantin Prezan, va fi construit un nou lăcaş de cult. Aceasta a fost marea sa dorinţă, pe care nu a reuşit să o împlinească în timpul vieţii.
În satul Schinetea îşi doarme somnul de veci eroul naţional Constantin Prezan, numit de ziaristul Pamfil Şeicaru „generalul unităţii naţionale”. Una dintre marile sale dorinţe a fost să construiască în Schinetea un lăcaş de cult, însă aceasta a devenit realitate la 78 de ani de la moartea sa.
Piatra de temelie a noii biserici a fost aşezată de episcopul Ignatie marţi, în prezenţa localnicilor şi a autorităţilor locale. Biserica, închinată Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, va avea hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, informează Episcopia Huşilor.
Mareşalul Constantin Prezan s-a născut pe 27 ianuarie 1861 în comuna Butimanu-Luceanca (actualmente în judeţul Dâmboviţa). Între anii 1874- 1878 a frecventat cursurile Şcolii Fiilor de Militari de la Iaşi, care avea ca scop pregătirea elevilor pentru Şcoala Militară de Infanterie şi Cavalerie din Bucureşti, pe care a absolvit-o în anul 1880.
Şi-a continuat educaţia militară la Şcoala Specială de Artilerie şi Geniu (1881-1883), fiind avansat la gradul de locotenent. A urmat apoi cursurile Şcolii de Artilerie şi Geniu de la Fontainebleau din Franţa, pe care o absolvă meritoriu în anul 1886.
În anul 1901, familia Prezan se stabileşte la Schinetea, colonelul fiind numit comandant al Regimentului 7 „Racova”, nr. 25, din garnizoana Vaslui. În scurt timp a fost avansat la gradul de general datorită înaltei ţinute militare.
Triumfător în bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz
Datorită lui, în anul 1917, armata română a fost triumfătoare în bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, oprind ofensiva Puterilor Centrale. În anul 1920, mareşalul Prezan se pensionează şi se retrage la moşia sa de la Schinetea.
Piatra de temelie a fost sfinţită de Episcopul Ignatie al Huşilor FOTO Episcopia Huşilor
Lui i se datorează construcţia tronsoanelor de cale ferată Buhăieşti-Băceşti şi Băceşti-Roman, precum şi redeschiderea Schitului Mălineşti (la insistenţele soţiei sale Olga) în 1927, pe care l-a înzestrat cu o parte din moşia sa, schitul fiind până atunci căzut în ruină în urma promulgării legii secularizării averilor mănăstireşti.
În data de 14 iunie 1930, Regele Carol al-II-lea îi conferă titlul de Mareşal al României. A murit pe 27 august 1943. La înmormântarea sa a participat regele Mihai I, mareşalul Ion Antonescu, patriarhul Nicodim Munteanu, profesorul Horia Hulubei, rectorul Universităţii din Bucureşti, alături de profesorul Constantin David, rectorul Universităţii din Iaşi, ierarhi, clerici şi mii de oameni.
Vă mai recomandăm să citiţi şi:
DOSARELE ISTORIEI Cum a fost ras de pe faţa pământului un cartier de romi în doar o săptămână