Trei „ajutoare“ ale torţionarului Ion Ficior locuiesc şi astăzi la Letea şi Periprava
0Preşedintele executiv al Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Andrei Muraru, a declarat miercuri că trei dintre gardienii care au lucrat la Periprava alături de Ion Ficior (colonel în retragere) locuiesc şi acum în comuna C.A. Rosetti din Delta Dunării.
Aceştia stau în satele Letea şi Periprava, care aparţin de comuna C.A. Rosetti din Delta Dunării, a declarat, astăzi, Andrei Muraru.
Acesta a mai precizat că în ultimele zile cei trei au stat de vorbă cu reprezentanţii IICCMER, dar împotriva lor nu au fost formulate acuzaţii. Este vorba despre trei bărbaţi care au lucrat ca gardieni la Periprava, iar la momentul angajării lor aveau aproximativ 20 de ani.
Se caută mormintele deţinuţilor
După cum au mai precizat cei de la Institut, în aceste zile la Periprava, judeţul Tulcea, se efectuează o cercetare arheologică privind identificarea primelor rămăşiţe umane din cadrul perimetrului de înhumare al lagărului care a funcţionat aici.
Echipa de arheologi şi specialişti este condusă de Dan Ţălnaru, director în cadrul IICCMER.
„Sperăm că ea va reuşi inclusiv delimitarea clară a acestui cimitir deosebit de important, unde au fost oficial înregistraţi un număr de 116 deţinuţi politici decedaţi“, se arată într-un comunicat de presă.
Echipa a ajuns de sâmbătă, iar săpăturile au început în prima zi din această săptămână. Nu este, însă, prima campanie de acest tip la Periprava. Reprezentanţii Institutului au mai fost aici şi luna trecută, iar campaniile de cercetare pe teren au început în luna iunie a anului 2008, la ea participînd experţii Oana Axinia, Andrei Lascu, Dumitru Lăcătuşu şi Constantin Vasilescu.
„Atunci au fost pentru prima oară identificate, datorită lor, locurile de înhumare ale deţinuţilor politici decedaţi în Colonia de muncă Periprava (formaţiunea 0830) şi locaţia fostei colonii“, se mai arată în comunicatul IICCMER.
În urma campaniilor derulate la Periprava, s-a stabilit că deţinuţii decedaţi erau îngropaţi noaptea în gropi comune săpate în partea de sud-est a cimitirului din satul omonim.
Decesele de la Periprava, în cifre oficiale
Statistic, cele mai multe decese s-au înregistrat în anii 1959-1961: 87 de deţinuţi morţi, adică 75% din numărul deţinuţilor decedaţi la Periprava în perioada 1952-1968.
În intervalul de timp 1959-1961, formaţiunea 0830 Periprava a funcţionat la capacitate maximă, iar regimul de detenţie a fost unul de exterminare.
Pe ani, situaţia din punct de vedere oficial se prezintă astfel: 1952 – 2 deţinuţi decedaţi; 1953 – 3 deţinuţi decedaţi; 1957 – 1 deţinut decedat; 1958 – 5 deţinuţi decedaţi; 1959 – 28 deţinuţi decedaţi; 1960 – 48 deţinuţi decedaţi; 1961 – 11 deţinuţi decedaţi; 1962 – 8 deţinuţi decedaţi; 1963 – 3 deţinuţi decedaţi; 1964 – 4 deţinuţi decedaţi; 1965 – 1 deţinut decedat; 1967 – 1 deţinut decedat; 1968 – 1 deţinut decedat”.
„Cu siguranţă, după cum este reflectat de mărturiile scrise ale foştilor deţinuţi de aici care au supravieţuit, dar şi ale localnicilor, numărul celor decedaţi este mult mai mare. Asta rămîne de aflat, prin munca echipei IICCMER“, mai spun reprezentanţii Institutului.
Mai citiţi şi:
Peste 100 de deţinuţi politici au murit la Periprava, când colonia de muncă era condusă de Ion Ficioru. Torţionarul, denunţat pentru genocid
Torţionarul de la Periprava, colonelul Ion Ficioru, dat pe mâna justiţiei pentru genocid. Metodele de tortură la care erau supuşi deţinuţii
Torţionarul Alexandru Vişinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a fost audiat marţi la Parchetul General, după ce săptămâna trecută a transmis printr-un avocat că nu se poate prezenta la audieri din cauza unor probleme de sănătate în urma cărora a fost necesară internarea în spital.
Alexandru Vişinescu îi ameninţa pe deţinuţi cu exterminarea. Este mărturia unui supravieţuitor al regimului drastic pe care torţionarul l-a impus în temniţa de la Râmnicu Sărat, în perioada cât acesta a fost comandant. Buzoianul Constantin Copoiu a stat un an după gratii, la Râmnicu Sărat, în sectorul destinat infractorilor de drept comun însă a fost suficient cât să îşi dea seama cât de dur erau trataţi deţinuţii politici.
EDITORIAL Nicolae Manolescu: De ce este (încă!) necesar un proces al comunismului
Coincidenţă sau nu, am recitit cartea lui Timothy Garton Ash despre dosarul pe care i l-a întocmit STASI cam în acelaşi timp cu articolele din presa românească referitoare la cazul torţionarului Alexandru Vişinescu.
Cum poate premierul Ponta să suspende pensiile torţionarilor
Premierul Victor Ponta intenţionează să dea o ordonanţă de urgenţă prin care să le suspende torţionarilor pensiile nesimţite. Are însă o singură piedică: Constituţia
Alexandru Vişinescu a devenit peste noapte simbolul unui întreg regim opresiv, al unei ere de tristă amintire pentru România - perioada în care comuniştii au fost la putere. În cârca lui presa a aruncat vina pentru moartea a peste 100.000 de deţinuţi politici în lagărele comuniste.
Alexandru Vişinescu, fostul comandant al închisorii de la Râmnicu Sărat, este doar unul dintre cei responsabili de moartea a peste 100.000 de deţinuţi politici în lagărele comuniste. Dar cine sunt ceilalţi, câţi dintre ei mai trăiesc astăzi printre noi? La aceste întrebări au căutat răspunsuri jurnaliştii „Adevărul“ Ion M. Ioniţă şi Cezar Paul-Bădescu, alături de istoricul Stelian Tănase.
Cazul torţionarului Vişinescu, ecouri în presa internaţională
Cazul fostului director comunist al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, în vârstă de 87 de ani, a avut ecouri în presa străină. Agenţia Associated Press a preluat detaliile despre torţionarul aflat sub ancheta institutului român pentru investigarea crimelor comunismului, la numai o zi după ce acesta a atacat un cameraman şi a înjurat reporterii de televiziune, care i-au adresat câteva întrebări.
În perioada în care penitenciarul din Râmnicu Sărat a funcţionat ca închisoare politică (1948-1963), regimul de detenţie impus de comandantul penitenciarului, Alexandru Vişinescu, s-a caracterizat prin duritatea izolării, înfometarea sistematică şi bătăile discreţionare aplicate deţinuţilor.