Sinagoga din Tulcea, unică în România prin arhitectura ei, a fost reabilitată
0Sinagoga de pe strada Babadag din Tulcea, renovată cu bani de Guvernul României, a fost inaugurată vineri. Ea este unică prin arhitectura sa.
Templul Coral, construit în urmă cu peste un secol, este una dintre puţinele clădiri care s-au păstrat din fostul cartier evreiesc.
Sinagoga din Tulcea are o arhitectură nemaiîntâlnită la alte sinagogi din România: este o clădire impunătoare, cu o faţadă simetrică şi două turnuri robuste. Construcţia are un Aron-Kodeş amplu (Arca Sfântă în care se păstrează sulurile Torei), iar candelabrele şi mozaicul de pe podea sunt de aceeaşi vârstă cu sinagoga.
Ceremonia a început cu dezvelirea plăcilor de marmură, în cinstea celor care au contribuit la renovarea sinagogii şi un serviciu religios săvârşit de rabinul Rafael Shaffer şi de prim – cantorul Iosef Adler.
„Reabilitarea unei clădiri de patrimoniu aduce un plus de valoare judeţului nostru şi demonstrează, încă o dată, faptul că suntem conştienţi de valorile noastre şi suntem capabili să evidenţiem una dintre caracteristicile definitorii pentru Nordul Dobrogei: multiculturalitatea acestui complex etnic “, a spus vicepreşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Vasile Strat.
După ceremonial a avut loc un program artistic dedicat inaugurării Templului Israelit, la Teatrul Jean Bart din Tulcea.
Sâmbătă, de la 11.00, la Sala „Mihail Kogălniceanu” a Consiliului Judeţean, este programată lansarea cărţii „Romanul unui Evreu”, de Carol Feldman, după care, de la ora 12.00, va avea loc Simpozionul „Evreii din Dobrogea de Nord“.
Cartierul evreiesc
De pe site-ul Primăriei Tulcea aflăm că în prezent comunitatea israelită mai numără doar 28 de persoane, dintre care 15 din căsnicii mixte.
Cândva, cartierul evreiesc se întindea altădată în sudul oraşului, pe Dealul Babadagului. Mahalaua israelită cuprindea la vremea aceea străzile Babadagului, Cuza-Vodă, Orientului, General Anghelescu (astăzi str. Toamnei).
Până să înceapă demolările erau acolo peste o sută de proprietăţi evreieşti, case de locuit, prăvălii. Comunitatea mai avea în zonă trei sinagogi, o şcoală pentru studiul Torei (Talmud Tora), Mikve Teara (casa unde se spălau cei decedaţi înainte de înhumare), o casă de bătrâni, o baie rituală şi organizaţii cultural-sioniste: cluburile Macabi şi Lumina.
Din nefericire, însă, cartierul evreiesc, care stătea în calea „progresului” oraşului, a fost în cea mai mare parte demolat pentru a face loc blocurilor actuale de pe strada Babadag şi din împrejurimi. A supravieţuit doar o singură sinagogă, cea de pe strada Babadag şi ici-colea, după blocuri, câteva case.
Vă mai recomandăm.
FOTO Jurilovca, poarta Raiului de la intrarea în Delta Dunării
FOTO Niculiţel, tărâmul strugurilor şi al mănăstirilor
FOTO Luncaviţa, satul teilor şi al nopţilor senine