Scandal pe resursa piscicolă din Delta Dunării: peştele atârnă în două undiţe
0Rezerva piscicolă din Delta Dunării, aflată în declin, este disputată de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, ambele instituţii de stat. Mai mulţi parlamentari au iniţiat un proiect de lege a pescuitului care permite acesteia din urmă să administreze bogăţia apelor.
Senatul României a aprobat la 27 iunie 2022 „Legea Pescuitului“, (L267/2022), aflată în procedură parlamentară de anul trecut, care „văduveşte” Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) de rezerva de peşte ce ar urma să fie administrată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA). Aceasta este o autoritate care deţine câteva bărci şi are câţiva agenţi în zona Deltei Dunării, total insuficient pentru a acoperi întreaga suprafaţă a rezervaţiei, de 500.000 de hectare.
Deşi un membru al comisiei de agricultură din Senat a cerut ca legea să se modifice şi ANPA să preia toată rezerva piscicolă din România, cu excepţia celei din rezervaţie, amendamentul a fost respins. Dacă legea va fi votată şi în Camera Deputaţilor, ARBDD nu va mai avea, practic, de ce să existe: pădurile sunt administrate de Romsilva, luciul apei de către Apele Române, iar amenajările piscicole de Consiliul Judeţean.
Reacţii vehemente la Legea pescuitului
Ministrul Mediului, Tánczos Barna, a reacţionat în spaţiul public şi a spus că noua lege a pescuitului „este o decizie greşită, luată în comisiile de specialitate, care nu a mai putut fi corectată în plen”. „Biosfera Deltei Dunării poate fi protejată doar dacă regulile privind pescuitul si vânătoarea sunt stabilite de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării“, spune ministrul Mediului.
Şi guvernatorul rezervaţiei, Gabriel Marinov, se opune noii legi. „Nu putem fi doi administratori în aceeaşi curte, mai ales că interesele noastre constitutive sunt atât de diferite. Administrarea resursei piscicole, ca şi a altor resurse acvatice vii, dar şi a întregului patrimoniu natural din rezervaţie este răspunderea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Dincolo de multe argumente juridice desprinse din legislaţia specială şi a numeroaselor angajamente cuprinse în convenţiile internaţionale la care ţara noastră, prin rezervaţia biosferei este parte, trebuie înţeles un lucru simplu şi evident: că miile de specii de plante şi animale, de peste 7.000, care interacţionează şi convieţuiesc în această biosferă, formează un tot unitar şi trăiesc într-un echilibru dinamic, strâns corelate şi intercondiţionate“, a declarat guvernatorul Deltei Dunării pentru „Adevărul”.
Gabriel Marinov este de părere că „orice resursă din interiorul rezervaţiei, dincolo de valoarea şi însemnătatea ei economică, are o incomensurabilă valoare în echilibrul biologic al multitudinii de ecosisteme din RBDD, unele unice în Europa şi chiar în întreaga lume“.
El spune că pe rolul Parlamentului mai este o lege în dezbatere, a acvaculturii, prin care amenajările piscicole ar urma să treacă tot la ANPA.
Michael Gudu, deputat PNL de Tulcea, unul dintre iniţiatorii legii, a spus că şi-a pus semnătura pe o astfel de lege pentru „a pune în acord legislaţia cu un regulament al Uniunii Europene care solicită ca întreaga resursă piscicolă să fie administrată de o singură instituţie şi singura era ANPA“. Este însă convins că la Camera Deputaţilor legea va suferi modificări şi ANPA va administra resursa piscicolă de pe cuprinsul României, cu excepţia celei din Delta Dunării.
„Biosfera Deltei Dunării poate fi protejată doar dacă regulile privind pescuitul şi vânătoarea sunt stabilite de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării“ – Ministrul Mediului, Tánczos Barna
Vă recomandăm să mai citiţi:
EXCLUSIV Cât de eficientă a fost interzicerea totală a pescuitului sturionilor. „Dacă prindeai o femelă-două cu caviar erai boierul boierilor“