Jumătate din canalele Deltei Dunării sunt colmatate şi imposibil de folosit. Ce soluţii sunt VIDEO

Operatorii de turism cer noului guvernator al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării decolmatarea unor lacuri şi canale din imediata apropiere a aşezărilor deltaice pentru plimbări, în scopul reducerii presiunii pe canalele navigabile

După ce s-a desfiinţat la începutul anilor ’90 Centrala Delta Dunării, întreprinderea de stat care administra acest tărâm unic al României şi cel mai nou pământ al ţării a căpătat statutul de rezervaţie naturală, a început dezastrul. Impactul negativ nu s-a răsfrânt doar asupra activităţilor economice, unde fostele ferme piscicole, lacuri şi canale au fost concesionate sau abandonate, ci şi asupra mediului. Cum nu a mai existat un proiect centralizat de decolmatare şi de întreţinere permanentă a canalelor, s-a ajuns la o blocare a circulaţiei apei şi, implicit, a peştelui. 

Lucrări de decolmatare în ultimele decenii s-au făcut doar sporadic. Aşa s-a ajuns ca mai bine de jumătate dintre canalele şi lacurile de pe teritoriul rezervaţiei Delta Dunării să devină impracticabile, aşa cum dezvăluie Cătălin Ţibuleac, fostul guvernator al Deltei Dunării, în prezent preşedinte al Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării. El spune că ultima decolmatare de urgenţă s-a făcut în 2019, în zona Letea. 

Disperaţi, unii operatori economici, care aveau interes să aibă acces la apă, au făcut cu banii lor operaţiuni mici de decolmatare, toaletări, îndepărtarea de plauri, de material lemnos, igienizare. În prezent, există în derulare un proiect cu fonduri europene de decolmatare a unor zone întinse de pe teritoriul Deltei Dunării. Este vorba de un proiect depus la Programul Operaţional Infrastructura Mare care vizează decolmatarea  complexelor lacustre Dunavăţ-Dranov, Razim-Sinoie, în zona Sinoie-Istria-Nuntaşi şi pe Lacul Murighiol, în valoare totală de 40 milioane euro.

Canal colmatat 

Operatorii de turism cer deschiderea a noi trasee turistice

Până la finalizarea proiectului şi de redare a altor lacuri şi canale în circulaţie, presiunea rămâne pe cele navigabile. Pentru a reduce numărul de ambarcaţiuni şi turişti pe zonele deschise circulaţiei, Cătălin Ţibuleac, după o consultare cu operatorii de turism din Sfântu Gheorghe, Sulina, Crişan, Dunăvăţ sau Murighiol, a înaintat o propunere Atenei Groza, noul guvernator al Rezervaţiei „Delta Dunării“, în care solicită intervenţii rapide pe unele lacuri şi canale care să poată fi redate circulaţiei, dar şi delimitarea unor zone strict protejate de cele deschise circulaţiei. „Toată lumea se îngrămădeşte pe ceea ce există. De aceea, am cerut reprezentanţilor ARBDD să creeze condiţii propice şi în siguranţă atât pentru circulaţia populaţiei locale, cât şi pentru vizitarea Deltei de către turişti. Nu putem să închidem delta şi să spunem că avem o zonă foarte frumoasă. Instituţia este obligată să ţină cont şi de turişti, dar şi de localnici, şi toate aceste măsuri care trebuie luate trebuie să asigure echilibrul fragil. De cele mai multe ori, rezervaţia se concentrează foarte mult pe mediu, uitând că avem şi comunităţi care supravieţuiesc cu greu“, spune Ţibuleac.

Canale colmatate şi blocate de plauri

Spre exemplu, sunt impracticabile din cauza plaurilor Canalul dintre lacul Roşu şi lacul Puiu, Canalele Magiaru – Bărbosu, sunt nesemnalizate Meleaua de la Sfântu Gheorghe, pe canalul Tătaru sunt prezente cioate, iar pe Canalul Litcov s-au observat copaci căzuţi. Marea majoritate a canalelor sunt impracticabile din cauza colmatărilor. Şirul este foarte lung: intrările pe lacul Tătaru, Canalul satului Dunavăţ, Canal Lipoveni, între Plopu şi Sarinasuf, Canal 8, Canal Vanghelie, Canal Dranov până în Canal 44, Canalul Periteaşca, intrările în lacul Coteţe, Canalul de centură Jurilovca – Doloşman, Canalul de centură Jurilovca – Ghiol Ceamurlia, Canalul de centură Canalul 5 – Gura Portiţei, Canalul de centură Bisericuţa – Periteaşca, Capul Doloşman – Lunca – Ghiolul Ceamurlia – Lacul Caraburun.

Canal colmatat

Cătălin Ţibuleac spune că toate aceste canale pot deveni trasee turistice scurte, alături de cele existente în prezent. „ARBDD-ul are un buget  naţional repartizat şi fonduri proprii care se colectează din taxa de rezervaţie, taxa de autoturism, care reprezintă servicii asigurate de rezervaţie, şi intră în bugetul propriu. Acest buget, din câte îmi amintesc este vorba de cinci milioane de lei, nu a mai fost cheltuit de ceva timp. ARBDD-ul poate desemna, prin licitaţie, executanţi. Conform legii, poate cheltui aceşti bani pentru administrarea patrimoniului natural, adică poate face toaletări, decolmatări pe suprafeţe mici, îndepărtarea de plauri, de material lemnos sau igienizare“, spune fostul guvernator.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Poveştile Sulinei, Turnul Babel din Deltă. Locul unde au iubit şi au murit prinţese şi pescari, piraţi şi amirali

Jurnal de vacanţă. Gura Portiţei, paradisul dintre mare şi Deltă. Plaja de pe care poţi aduna scoici cu lopata

Jurnal de Vacanţă. Plaja Vadu, ultimul refugiu. Colţul de Rai interzis cândva turiştilor vă aşteaptă cu hectare întregi de plajă virgină

Canal impracticabil în Delta Dunării