Cum au rămas moşierii din Tulcea fără perle, sfeşnice şi dinţi de aur în gură după reforma agrară
0În timpul reformei agrare din Tulcea, de la moşieri s-au luat de la covoare persane la materialul pentru rochii, de la aurul pentru dinţi până la şiragurile de perle.
Conform unui raport al Comitetului Judeţean Tulcea privind reforma agrară din Tulcea din 1949, se specifica faptul că operaţiunea s-a desfăşurat în 18 comune din judeţ. Au fost trecute pe inventar un număr de 27 de moşii şi fără inventar 7 moşii.
Cu ocazia reformei agrare au fost evacuaţi din casele lor 25 de capi de familii, iar în conace au mai rămas patru bătrâni, care nu s-au putut deplasa.
În continuare sunt enumerate toate obiectele confiscate.
De la Robert Flam din Tulcea s-au luat 25 de obiecte din aur (inele, brăţări, 141 de obiecte de argint, serviciu de masă, ceainice, tăvi, sfeşnice), de la moşierul Egor Afanase o broşă de aur, 41 piese de argint, inele şi monede. Moşierul Gheorghe Lazăr din Corugea a rămas şi fără verighete.
În total, au fost ridicate 148 piese de aur, 514 piese de argint, două şiraguri de perle cu 141 de perle, două pietre scumpe, şapte diamante aplicate pe o placă de aur, un ceas de crom, metal necesar pentru şase dinţi, 28 de monede de diferite mărimi.
Nu doar bijuteriile din metale preţioase au fost confiscate, ci şi alte bunuri de valoare din conace. În raport se enumeră covoare persane, prosoape, material pentru rochii, feţe de masă, cearceafuri, cuverturi şi bucăţi de pânză.
„Putem spune că acţiunea a trezit entuziasmul tovarăşilor noştri care au dovedit minunate calităţi, mergând acolo unde i-a trimis Partidul pe viscol şi ploaie, dând dovadă de curaj, disciplină şi cinste.
În ceea ce priveşte starea de spirit din rândul ţăranilor, acolo unde avem mai multă sărăcime şi mijlocaşi, acţiunea de la început a fost privită cu încredere şi bucurie. Nu acelaşi lucru a fost şi în satele cu chiaburi mulţi, ca de exemplu în comuna Rahman, Corugea, Calfa şi altele, unde două şi trei nopţi după acţiune chiaburii au dormit pe câmp, fiindu-le frică să nu ia şi ei drumul moşierilor.
De asemenea, în aceste comune, chiaburii căutau să semene neîncredere în mijlocul ţărănimii mijlocaşe“, se arată în raportul semnat de secretarul Neculaie Mihai de la Comitetul Judeţean Tulcea“. Documentul a fost publicat în volumul „Dobrogea în Arhivele româneşti (1597 – 1989)“, semnat de dr. Virgil Coman, directorul Arhivelor Naţionale, Filiala Constanţa.
Reforma agrară din 1945 a fost un proces iniţiat de guvernul comunist de după 1945, cu scopul de a reforma radical agricultura şi de a împroprietări ţăranii săraci din România.
Din punct de vedere economic pretinsa reformă a guvernului de aşa zisă largă concentrare democratică condus de Dr. Petru Groza a fost, de fapt, un mare pas înapoi în calea progresului întrucât a distrus marile proprietăţi agricole, singurele în care se mai aplicau tehnologii moderne şi începuse deja să pătrundă puternic mecanizarea, scrie wikipedia.