Comunitatea italienilor cioplitori din Greci o celebrează pe Santa Lucia. Preparatul tradițional al sărbătorii, din broaște
0Comunitatea de italieni din localitatea tulceană Greci mai numără acum aproximativ 30 de persoane, care o cinstesc pe 13 decembrie pe Santa Lucia, ocrotitoarea lor.
Localitatea Greci din Munții Măcinului este una dintre puținele din România unde se vorbește, pe stradă, limba italiană. Cândva, în jurul anului 1870, o comunitate de 1000 de italieni trăiau aici și tot atunci, odată cu puținele bunuri, etnicii și-au adus obiceiurile, mâncărurile și și-au ales-o drept ocrotitoare pe Santa Lucia.
Santa Lucia se celebrează în fiecare an pe 13 decembrie, la biserică. Italienii rămași în localitatea tulceană țin la această tradiție și povestesc cum se organiza celebrarea pe vremuri: familiile veneau de acasă cu mâncare făcută din broaște, cu friptură de porc și paste și petreceau împreună cu românii.
„Broaștele pentru noi au fost o mâncare foarte importantă, legată de un eveniment anume și, după-aceea, și de evenimentele care erau în familie, dar în special de un eveniment de la 13 decembrie, de Santa Lucia, când toți enoriașîi mergeau la biserică, veneau și copiii lor din zonă, din România sau de unde, de neunde și sărbătoreau împreună. Deci mergeau la casa parohială împreună cu părintele, pentru că părintele a fost întotdeauna liantul comunitățîi. Fiecare venea cu castronul de broaște de-acasă, făcute șnițele, și cu câte-o sticlă de vin și eventual și pastele, dacă erau făcute, fie acolo să le facă calde. Și cu friptură de porc, pentru că era și friptură pe vremea aceea. Și lumea socializa, și cântau, pentru că asta-i specific italienilor. Dac-au băut și unu-două pahare de vin, normal că trebuie să-și aducă aminte de cântecele cu care-au venit“, a declarat Otilia Battaiola-Meragiu pentru Foodie.
Italianca le-a explicat celor de la Foodie ce a mai rămas din această tradiție: nu mai prepară mâncarea de broaște, ci doar păștele, pregătite la biserica, pentru a fi servite calde.
„De Santa Lucia pregătim pastele. Sunt diferite tipuri de paste care se fac. Noi facem aici mai mult tagliatelle și pappardelle, pappardelle sunt puțin mai grosuțe, mai late. Facem sosul separat, în care punem ceapă, carnea. Imediat cum punem ceapă, că să faci un sos ragù, trebui să pui un morcov ras și țelină. Italienii folosesc apio”, a declarat italianca pentru Foodie, menționând, cu regret, că din cauză că găsesc rar țelină apio sunt nevoiți să pună din cea autohtonă.
Ea a dezvăluit și cum se face sosul perfect pentru paste.
„Țelina trebuie tocată fin-fin-fin-fin de tot, lăsată acolo întâi să se dustuiască cu ceapă, după care pui carnea și trebuie să să fiarbă încet-încet-încet-încet, după care pui și roșiile și tot ce trebuie. Dar condimentele, aici rămâne la latitudinea fiecărei gospodine, da’ nu trebuie să lipsească salvia, dafinu, nucșoara. Ăstea sunt condimente de căpătâi!”, a explicat italianca pentru Foodie.
Santa Lucia este reprezentată că fiind o fată tânără, călare pe un măgăruș. Legenda spune că această a trăit în secolul 4 în Siracusa și că a devenit creștină după ce Sfânta Agatha i-a vindecat mama, aflată pe moarte.
I-a cerut în schimb să renunțe la cele lumești, așa că Lucia a rupt logodna cu iubitul ei, și-a donat zestrea săracilor și a propovăduit creștinismul, religie interzisă la acel moment, motiv pentru care a fost torturată până la moarte.
În Italia, Santa Lucia este și o varianta a sărbătorii de Moș Nicolae: copiii italieni îi scriu scrisori sfintei, în care îi spun ce doresc, și îi lasă pe pervazul ferestrei biscuiți și lapte iar pentru măgărușul ei morcovi proaspeți.