Blestemul casei lui Moruzov, omul care a înfiinţat primul Serviciu Secret din România: cuibul spionilor a ars până în temelii şi nu şi-a găsit niciun cumpărător
0În Tulcea, pe malul Lacului Câşliţa, considerat o mini Deltă, Mihail Moruzov, care a înfiinţat primul Serviciu Secret din România, a ridicat o vilă cochetă, care pare să fi fost blestemată.
În anul 1928, Mihail Moruzov a ridicat pe malul lacului Câşliţa o bijuterie arhitecturală. Casa avea sală de oaspeţi dotată cu şemineu, un apartament la etaj cu vedere spre lac. Locuinţa era racordată la apă, iar în jurul ei erau un parc şi o frumoasă livadă.
În anii '70, vila a ajuns în patrimoniul Partidului Comunist Român, în ea poposind de mai multe ori şi Nicolae Ceauşescu.
La începutul anilor '90, casa a fost preluată de Consiliul Judeţean Tulcea. Şase ani mai târziu, vila a ars până în temelii, ca urmare a unui incendiu care a pornit de la un scurtcircuit. După refacere, vila lui Moruzov a fost obiectiv turistic, perioadă în care ea a fost vizitată şi de fostul preşedinte Ion Iliescu.
Fostul preşedinte al CJ Tulcea, Victor Tarhon, a decis să scoată la licitaţie casa lui Moruzov, care la acea perioadă era Centru de informare „Europa“, însă nici un investitor nu s-a arătat interesat de obiectivul turistic.
Noua conducere a Consiliului Judeţean Tulcea a renunţat să-i mai găsească cumpărător şi închiriat-o. Acum, ea este restaurant. Pe timpul verii, spun localnicii, aici este cea mai frumoasă terasă.
Cine a fost Mihail Moruzov
Părintele serviciilor secrete româneşti, Mihail Moruzov, se trage din cazacii zaporojeni refugiaţi din Caucaz în România. S-a născut la 18 septembrie 1887, în satul Zebil din Tulcea, într-o familie cu opt copii, el fiind cel mai mic. Tatăl lui, Nicolae, a fost preot vreme de patru decenii la biserica rusă din Tulcea.
Mihail Moruzov a făcut doar trei clase primare, întrucât limba latină l-a împiedicat să-şi ducă mai departe studiile şi aşa a ajuns să continue lecţiile în particular, cum se obişnuia în acele vremuri.
Prima legătură a lui Moruzov cu activitatea de informaţii s-a făcut pe când era foarte tânăr, aşa acum ne spune profesorul universitar Cristian Troncotă, istoricul care a publicat documente inedite despre activitatea şi viaţa lui Moruzov în cartea „Mihail Moruzov şi Serviciul Secret de Informaţii al Armatei Române“.
Prima „Misiune“, din proprie iniţiativă
Cel mai important episod despre începurile sale este relatat, în cartea istoricului Troncotă, de Veniamin Moruzov, unul dintre nepoţii spionului, care a lucrat alături de el. Într-o zi, Mihail, care avea 22 de ani, a observat o mişcare suspectă la biserica bulgărească din Tulcea. În duminica următoare, după ce s-a sfârşit slujba, s-a furişat în altar fără ca nimeni să-l observe. Şi a stat la pândă. La miezul nopţii, în biserică a apărut preotul, apoi şi alţi bărbaţi. Din ascunzătoarea sa, el a aflat despre planul prin care populaţia bulgară urma să fie atrasă în acţiuni potrivnice statului român. „Dacă planul lor ar fi reuşit, provincia noastră dintre Dunăre şi mare urma să fie alipită Bulgariei“, se arată în volumul semnat de Cristian Troncotă.
Cu acest secret, Moruzov, un simplu cetăţean la vremea aceea, în 1909, a plecat a doua zi din biserică, apoi s-a dus la Poliţie să spună ce a descoperit. Aşa se face că a devenit un informator voluntar al Direcţiei Generale a Poliţiei de Siguranţă, serviciu înfiinţat în 1908.
Ulterior, s-a angajat aici ca „diurnist“.
Contraspionaj în Deltă
În 1916, a apărut Serviciul de Siguranţă al Deltei, condus de un tulcean. Necesitatea organizării lui venea de la faptul că Delta Dunării era graniţa dintre cele două fronturi ale Primului Război Mondial: al Antantei (n.r. – bloc politico-militar format din Franţa, Imperiul Britanic şi Imperiul Rus) şi al Triplei Alianţe (n.r. – încheiată între Germania, Austro-Ungaria şi Italia). „Era un loc foarte bun unde Germania putea să-şi plaseze agenţii“, spune Cristian Troncotă.
În 1917, Moruzov, care era deja angajat al Serviciul de Siguranţă al Deltei, a primit o misiune importantă de la şeful Direcţiei Generale a Siguranţei Statului, de la Bucureşti: să creeze un serviciu de contraspionaj. Acest lucru reiese dintr-o notă pe care Moruzov i-a trimis-o superiorului său din Capitală, în 1917: „Ca rezultat al delegaţiunei ce mi-aţi dat pentru organizarea şi conducerea serviciului de contraspionaj din Delta Dunării, am onoarea a vă raporta următoarele: în ziua de 14 martie, împreună cu personalul ce mi s-a încredinţat, am plecat spre Deltă“.
După sfârşitul războiului, în martie 1918, Serviciul de Siguranţă al Deltei s-a transformat în Serviciul de Siguranţă al Dobrogei, iar Mihail Moruzov a fost numit şef al acestei structuri. În realitate, el funcţiona mai mult în zona Deltei Dunării, unde Moruzov avea deja o reţea de informatori printre contrabandişti.
Vă mai recomandăm:
Istoria din umbră: SSI şi anul 1944
Din istoria spionajului românesc. Reţeaua Caraman şi acţiunile împotriva NATO